Precedentul care îl îngroapă pe Băsescu

Exact același pretext cu care s-a prezentat Băsescu în procesul cu CNSAS (că el credea că Direcția a IV-a Contrainformații Militare nu era o structură a Securității, ci a Armatei) a mai fost folosit de un fost securist, Barbu Tudor, tot la Curtea de Apel București. Instanța a respins această susținere și a reținut, fără dubiu, pe baza adreselor primite de la MAI și MApN, că Direcția a IV-a Contrainformații Militare aparținea Securității. În 2015, Curtea a admis cererea CNSAS și a constatat calitatea pârâtului de lucrător al Securității.

În 2011, CNSAS a cerut Curții de Apel București să constate calitatea de lucrător al Securității a lui Barbu Tudor de la Direcția a IV-a Contrainformații militare. Barbu s-a apărat folosind exact minciunile pe care le spune acum Băsescu. Barbu a spus instanței că „în mod greșit se susține că a fost angajat al Securității, întrucât serviciile de contrainformații nu erau strucuri ale Securității, ci ale Armatei Române.”

Curtea a solicitat clarificări din partea Ministerului Apărării și Ministerului de Interne. Ministerul Apărării a comunicat că „până în anul 1990, serviciile de contrainformații, respectiv Direcția a IV-a, au fost structuri subordonate Ministerului de Interne”. La rândul său Ministerul de Interne a transmis o adresă prin care confirma faptul că „ofițerii MapN din cadrul serviciilor de contrainformații ale Direcției a IV-a făceau parte din Departamentul Securității Statului, în subordinea Ministerului de Interne”.

Judecătorii au constatat astfel că „toate serviciile de contrainformații ale armatei, subordonate Direcției a IV-a, erau conduse de Departamentul Securității Statului”.

Ca urmare, în 2015, Curtea de Apel a admis acțiunea CNSAS, constatând calitatea lui Barbu de lucrător al Securității și creând un precedent judiciar care lămurește câtă valoare juridică are pretextul folosit de Băsescu pentru a-și justifica activitatea ca informator cu numele conspirativ Petrov.

De altfel, există cel puțin 14 decizii definitive ale Înaltei Curți și ale Curții de Apel București prin care instanțele au constatat că colaboratorii și lucrătorii Direcției a IV-a Contrainformații militare au fost colaboratori, respectiv lucrători ai Securității: Antal Elemer – colaborator, Barbu Tudor – lucrător, Covaci Martin – colaborator, Popescu Nicolae – lucrător, Teodosiu Ioniță Ioan –  colaborator, Gavrilă Ion – lucrător, Zorzoană Ștefan – lucrător, Anghel Vasile – lucrător, Vlăduț Gheorghe – lucrător, Soare Ioan – lucrător/colaborator, Stoian Marcel – colaborator, Țintă Cezarian Cristian – colaborator, Neagoe Ion- lucrător, Marinescu Petre – colaborator.

Până și faptele de care au fost acuzați mulți dintre colaboratorii și lucrătorii Direcției a IV-a a Securității care au primit decizii definitive din partea instanțelor sunt identice cu cele comise de Băsescu. La fel ca Băsescu/Petrov, aceștia și-au turnat la Securitate prieteni sau cunoștiințe pe motiv că vor să plece din străinătate.

Documente: