Grupul de Investigații Politice (GIP) a transmis luni, 28 iulie 2014, președintelui Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) o solicitare privind redeschiderea dosarului de spălare de bani al lui Traian Băsescu.
GIP a solicitat revenirea asupra deciziei Plenului ONPCSB din data de 17.12.2004 prin care a fost clasată lucrarea S/IV/1014/17.12.2004 referitoare la Băsescu Traian născut în data de 4 noiembrie 1951 în oraşul Basarabi, județul Constanţa.
Am cerut să fie analizate următoarele tranzacții suspecte:
1. Cumpărarea de către Băsescu Traian a unui imobil situat în Şoseaua Bucureşti – Ploieşti 137B
În data de 21 octombrie 2002, Băsescu Traian și Băsescu Maria au cumpărat un imobil situat în Şoseaua Bucureşti – Ploieşti nr. 137B. Potrivit Actului de vânzare-cumpărare, preţul convenit a fost de 280.000 dolari, suma fiind plătită în numerar.
Băsescu Traian a explicat public, în mai multe rânduri, că banii cu care a cumpărat imobilul din Șoseaua București – Ploiești nr. 137B provin din vânzarea, în data de 14 octombrie 2002, unui teren situat în municipiul București pe Aleea Privighetorilor.
În realitate, potrivit lucrării ONPCSB cu nr. S/IV/1014/17.12.2004, banii obținuți de Băsescu Traian din vânzarea terenului de pe Aleea Privighetorilor nu au fost folosiți pentru cumpărarea imobilul din Șoseaua București – Ploiești. Potrivit lucrării ONPCSB, „Băsescu Traian a încasat la data de 15.10.2002 sumele de care dispune (8.285 mld lei și 110.000 USD), în baza unui contract de vânzare-cumpărare teren. Banii au fost folosiți inițial pentru constituirea și lichidarea succesivă a unor depozite, iar apoi, echivalentul în USD al întregii sume a fost transferat în contul fiicei sale, Băsescu Ioana, deschis la ABN AmroBank, la data de 10.06.2003 . (…) Menționăm că Băsescu Ioana a retras în numerar 30.000 USD, iar cu diferența a fost constituit un depozit în valoare de 347.107 USD.”
În afara banilor obținuți în urma vânzării terenului din Aleea Privighetorilor, pe care i-a transferat fiicei sale, Băsescu Traian nu deținea legal nici în conturi, nici în numerar suma necesară achiziționării imobilului din Șoseaua București – Ploiești.
Potrivit documentelor oficiale (lucrarea ONPCSB și declarațiile de avere ale lui Băsescu Traian), la data cumpărării imobilului Băsescu Traian și soția sa dețineau în bănci 26.405 euro şi 36.964 dolari. Acești bani nu au fost folosiți pentru a plăti imobilul, sumele regăsindu-se în declarațiile de avere ulterioare anului 2002.
Potrivit propriilor sale declarații publice, Băsescu Traian nu deținea nici în numerar banii necesari achiziționării imobilului din Șoseaua București – Ploiești. În 25 martie 2002, Băsescu Traian declara agenției de presă Mediafax: „Din punctul de vedere al banilor, am suficienţi cât să încep să-mi construiesc o casă şi insuficienţi ca să o termin”. În iunie 2002, într-un interviu acordat cotidianului Jurnalul național, Băsescu Traian declara „Nu reuşesc să vând acum terenul (din Aleea Privighetorilor), deşi aş vrea, pentru că până la 31 decembrie nu pot să-mi fac casa de care am nevoie. (…) Nu reuşesc să contractez un credit la nivelul la care am nevoie pentru construcţia casei, aşa că va trebui să vând terenul din Aleea Privighetorilor”.
Prin urmare, în data de 21 octombrie 2002, Băsescu Traian și soția sa au plătit în numerar 280.000 dolari pentru cumpărarea unui imobil situat în Şoseaua Bucureşti Ploieşti nr. 137B,
– fără a folosi bani din propriile conturi;
– fără a deține această sumă în mod legal în numerar;
– fără a folosi banii obținuți din vânzarea terenului din Aleea Privighetorilor.
Cumpărarea imobilului din Şoseaua Bucureşti Ploieşti nr. 137B reprezintă o operațiune prin care Băsescu Traian a spălat o sumă de 280.000 dolari a cărei proveniență nu o poate justifica.
2. Cumpărarea și vânzarea de către Băsescu Traian a unui teren din Aleea Privighetorilor
În 9 august 2000, Băsescu Traian și Cășuneanu Costel au cumpărat câte un teren intravilan în municipiul București, Aleea Privighetorilor nr. 51, Sectorul 1. Deși terenurile erau lipite, aveau aceeași suprafață, au fost cumpărate în aceeași zi, de la același intermediar, la același notar, Traian Băsescu a plătit un preț de 3,5 ori mai mic decât Costel Cășuneanu. Cășuneanu a plătit prețul pieței de la acea dată, respectiv 222.430 dolari, în timp ce Băsescu a plătit doar 66.037 dolari.
Doi ani mai târziu, pe 14 octombrie 2002, Băsescu Traian i-a vândut terenul său, format din 3 parcele in suprafață totală de 3708,11 mp, lui Cășuneanu Costel. Vânzarea s-a făcut prin intermediul cumnatei acestuia din urmă, Blaj Gabriela. Cășuneanu i-a plătit lui Băsescu 361.540 dolari, adică de 5,5 ori mai mult decât plătise Băsescu cu 2 ani în urmă.
Aceste operațiuni imobiliare sunt simulate și ilicite, fiind încheiate în unicul scop de a oferi o acoperire transferului unor sume semnificative de bani de la Cășuneanu Costel către Băsescu Traian.
În 15 octombrie 2002, Băsescu Traian s-a prezentat cu o sacoșă de bani la banca ABN AmroBank, unde a depus în numerar 110.000 dolari în contul 2641.00.1700.50/USD. Deși Oficiul Național de Prevenire și Combatere (ONPCSB) a Spălării Banilor ar fi trebuit să se sesizeze în urma acestei operațiuni, acest lucru nu s-a întâmplat.
ONPCSB a anchetat tranzacția dintre Băsescu și Cășuneanu abia 2 ani mai târziu, în lucrarea S/IV/1014/17.12.2004. În ciuda probelor evidente, în data de 17.12.2004, ONPCSB, condus la acea vreme de Ilie Iulian Dragomir, a dispus clasarea lucrării nr. S IV/1014 referitoare la Băsescu Traian. Motivul invocat de ONPCSB a fost că „Președintele se bucură de imunitate”.
Clasarea lucrării referitoare la Băsescu Traian este ilicită, neexistând vreo dispoziție legală care să permită clasarea unei lucrări a ONPCSB în care există indicii temeinice ale existenței unor infracțiuni. Conform articolului 6 alineatul 1 din Legea nr. 656/2002, „oficiul va proceda la analizarea și prelucrarea informațiilor, iar atunci când se constată existența unor indicii temeinice de spălare a banilor sau de finanțare a actelor de terorism, va sesiza de îndată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”. Astfel, ONPCSB avea obligația de a sesiza de îndată Parchetul, neavând atribuții cu privire la constatarea imunității făptuitorului Băsescu Traian.
Mai mult, același articol 6 din Legea nr. 656/2002 stabilește limitativ singurul caz în care ONPCSB poate decide clasarea: „Dacă în urma analizării și prelucrării informațiilor primite de Oficiu nu se constată existența unor indicii temeinice de spălare a banilor sau de finanțare a actelor de terorism, Oficiul păstrează informațiile în evidență”. Ulterior, dacă „informațiile nu sunt completate timp de 10 ani, ele se clasează în cadrul Oficiului”. Nici una dintre cele două condiții necesare pentru a dispune clasarea (neconstatarea unor indicii temeinice de spălare a banilor, respectiv necompletarea informațiilor timp de 10 ani) nu a fost îndeplinită în cazul lucrării ONPCSB cu nr. S/IV/1014/17.12.2004 referitoare la Băsescu Traian.
Decizia Plenului ONPCSB din data de 17.12.2004 prin care a fost clasată lucrarea S/IV/1014/17.12.2004 referitoare la Băsescu Traian se găsește aici.
