Grupul de Investigaţii Politice a intrat în posesia unor documente secrete ale Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA) din cadrul Ministerului Apărării Naţionale referitoare la colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea. Sînt primele documente oficiale, semnate şi asumate, prin care, după Revoluţie, o instituţie a statului român – Ministerul Apărării Naţionale – confirmă faptul că actualul preşedinte a fost colaborator al Securităţii.
Documentele indică, de asemenea, numele ofiţerilor şi subofiţerilor din MApN care au avut acces direct la dovezile referitoare la relaţia dintre Traian Băsescu şi Direcţia a IV-a a Securităţii (Contrainformaţiile Militare). Cei mai importanţi dintre aceştia au fost trecuţi în rezervă de preşedintele Traian Băsescu după alegerile din 2004.
Luni, 10 aprilie 2006, Grupul de Investigaţii Politice a depus aceste documente la CNSAS.
Documentele MApN sînt următoarele:
– Adresa nr. DGZ- S/92 din 28 iulie 2004, trimisă de generalul locotenent Gheorghe Rotaru, şeful DGIA, generalului de brigadă dr. Gheorghe Nicolaescu, şeful Direcţiei Siguranţă Militară. Prin această adresă se solicită identificarea în arhiva MApN a documentelor care privesc colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea.
– Raportul olograf al şefului Departamentului Arhivă din cadrul Direcţiei Siguranţă Militară, Marin Deaconu, cu privire la identificarea documentelor referitoare la colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea.
– Adresa nr. 0860 din 16 august 2004, trimisă de generalul de brigadă dr. Gheorghe Nicolaescu, şeful Direcţiei Siguranţă Militară, generalului locotenent Gheorghe Rotaru, şeful DGIA. Adresa confirmă, pe baza documentelor din arhiva MApN, colaborarea lui Traian Băsescu cu Direcţia a IV a Securităţii (Contrainformaţiile Militare).
Din aceste documente reies următoarele:
– Există două documente din 2004 ale Ministerului Apărării Naţionale în care este scris negru pe alb că Traian Băsescu a fost colaborator al Direcţiei a IV a Securităţii. Traian Băsescu a fost recrutat în 1973, în perioada în care era student la Institutul de Marină, cu dosarul de colaborator nr. 3990/09.11.1973. Unul dintre aceste documente este olograf (cel al şefului Departamentului Arhivă din cadrul Direcţiei de Siguranţă Militară, Marin Deaconu), celălalt este semnat de generalul de brigadă dr. Gheorghe Nicolaescu, şeful Direcţiei Siguranţă Militară din cadrul DGIA.
– Există, în arhiva Direcţiei Siguranţă Militară de la Piteşti, “Registrul-jurnalul pentru evidenţa reţelei informative a Comandamentului Marinei Militare Constanţa”, din care reiese că Traian Băsescu a fost colaborator al Direcţiei a IV a Securităţii.
– Există, în arhiva Direcţiei Siguranţă Militară de la Piteşti, adresa nr. 00151392 din 29.09.1976 prin care dosarul personal de colaborator al Securităţii nr. 3990/09.11.1973 al lui Traian Băsescu a fost transferat la Inspectoratul judeţean Constanţa al Ministerului de Interne (Securitatea Constanţa).
De asemenea, din documentele MApN rezultă că o serie de ofiţeri şi subofiţeri cu funcţii importante în MApN au avut acces direct, în cursul anului 2004, la dovezile referitoare la relaţia dintre Traian Băsescu şi Direcţia a IV-a a Securităţii:
– Generalul locotenent Gheorghe Rotaru, fostul şef al DGIA, cel care a solicitat şi a primit raportul referitor la colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea.
În 2 octombrie 2005, preşedintele Traian Băsescu l-a trecut în rezervă pe generalul Rotaru.
– Generalul de brigadă dr. Gheorghe Nicolaescu, fostul şef al Direcţiei Siguranţă Militară din cadrul MApN, cel care a transmis generalului Rotaru raportul referitor la colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea.
În 15 martie 2005, preşedintele Traian Băsescu l-a trecut în rezervă pe generalul Nicolaescu.
– Colonelul Badea şi locotenent – colonelul Apreutesei, din cadrul DGIA, cei care au coordonat acţiunea de verificare a documentelor referitoare la colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea în arhiva Direcţiei Siguranţă Militară de la Piteşti.
– Plutonier adjutant Marin Deaconu, şeful Departamentului Arhivă al Direcţiei Siguranţă Militară, autorul raportului olograf referitor la colaborarea lui Traian Băsescu cu Direcţia a IV-a a Securităţii.
Potrivit articolului 31 al Ordonanţei de urgenţă nr. 16 din 2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, preşedintele României aflat în funcţie trebuie verificat din oficiu de CNSAS.
Este cert că dovezile referitoare la colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea nu se găsesc printre cele 1.300.000 de dosare predate CNSAS-ului de SRI în 2005. Din moment ce documentele pe care le publicăm astăzi au fost secretizate de MApN, registrele, adresele şi dosarul personal de colaborator al lui Traian Băsescu sînt cu siguranţă ţinute secret de SRI şi MApN.
Prin urmare, Grupul de Investigaţii Politice cere CNSAS să solicite şi să facă publice toate documentele din arhiva MApN referitoare la colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea (“Registrul-jurnalul pentru evidenţa reţelei informative a Comandamentului Marinei Militare Constanţa”, adresa nr. 00151392 din 29.09.1976 prin care dosarul de colaborator al lui Traian Băsescu a fost transmis la Securitatea Constanţa şi altele).
Cerem, de asemenea, CNSAS să solicite SRI şi să dea publicităţii dosarul personal nr. 3990/09.11.1973 al lui Traian Băsescu.
Aceste documente nu pot fi în continuare secretizate decît cu condiţia ca ele să afecteze siguranţa naţională. Dacă SRI şi MApN refuză să facă publice aceste documente, cele două instituţii trebuie să explice de ce colaborarea cu Securitatea a studentului Traian Băsescu, începută în 1973, este o problemă de siguranţă naţională.
Solicităm audierea de către CNSAS a ofiţerilor şi subofiţerilor MApN care, în urma studierii documentelor din arhiva Armatei de la Piteşti, au confirmat faptul că Traian Băsescu a fost colaborator al Securităţii.
Timp de 16 ani, de fiecare dată cînd au apărut dovezi referitoare la colaborarea sa cu Securitatea, Traian Băsescu a folosit 3 scuze:
– Traian Băsescu a spus că a fost comandant de navă şi că toţi comandanţii de navă aveau, înainte de 1989, relaţii instituţionale cu Securitatea. Această afirmaţie ascunde adevărul. Aşa cum demonstrează documentele pe care le publicăm astăzi, Traian Băsescu a fost recrutat de Securitate încă de cînd avea 22 de ani şi era student la Marină.
– Traian Băsescu a spus că a colaborat cu Securitatea doar pe probleme tehnice. Şi această afirmaţie este falsă. Studentul Traian Băsescu nu avea ce informaţii tehnice să dea ofiţerilor din Direcţia a IV-a a Securităţii.
– Traian Băsescu a spus că toţi studenţii la Marină au fost obligaţi să colaboreze cu ofiţerii de Contrainformaţii Militare (Direcţia a IV-a a Securităţii). Această afirmaţie este şi falsă şi calomnioasă. Studentul Traian Băsescu nu a fost doar “prelucrat informativ” de ofiţerii de Securitate. El a fost recrutat de Securitate în calitate de colaborator cu dosarul personal nr. 3990/09.11.1973. Cu siguranţă, miile de absolvenţi ai Institutului de Marină dinainte de 1989 nu au fost cu toţii informatori ai Securităţii cu dosare personale, aşa cum spune despre ei Traian Băsescu.
Grupul de Investigaţii Politice îi cere preşedintelui Traian Băsescu ca, măcar acum, cînd deconspirarea Securităţii pare să aibă mai multe şanse, să-şi asume public trecutul de colaborator al Securităţii.
