Cronologia băsismului
2004
9 iunie: Traian Băsescu neagă vehement informaţiile cu privire la candidatura sa la alegerile prezidenţiale.
9 august: Traian Băsescu este trimis în judecată în Dosarul Flota.
2 octombrie: Theodor Stolojan îşi anunţă retragerea din cursa pentru preşedinţia România. Traian Băsescu plânge.
2 octombrie: Traian Băsescu este desemnat candidat la preşedinţie din partea Alianţei PNL-PD.
12 decembrie: Traian Băsescu câştigă alegerile prezidenţiale, învingându-l în al doilea tur pe Adrian Năstase.
18 decembrie: Traian Băsescu anunţă că „salută cu mult respect” o eventuală decizie a PUR de a intra la guvernare.
22 decembrie: Traian Băsescu îl desemnează pe Călin Popescu Tăriceanu în funcţia de premier.
22 decembrie: În prima conferinţă de presă ţinută la Cotroceni în calitate de preşedinte, Traian Băsescu atacă reporterul Antenei 1 acreditat la Preşedinţie.
28 decembrie: Guvernul Tăriceanu primeşte votul de învestitură din partea Parlamentului. Coaliţia de guvernare este formată din PNL, PD, UDMR şi PUR.
29 decembrie: Membrii Guvernului depun jurământul în faţa preşedintelui României.
2005
6 ianuarie: Traian Băsescu declară că e nevoie de alegeri anticipate „pentru a scăpa de o soluţie imorală care se numeşte PUR”.
12 ianuarie: Preşedintele Băsescu informează CSM că nu va numi judecători în funcţie decât după ce va analiza sentinţele date de aceştia.
4 februarie: Președintele Băsescu o numește pe Elena Udrea în funcţia de consilier de stat la Cabinetul Preşedintelui, șefa Cancelariei Prezidențiale.
6 februarie: Preşedintele Băsescu anunţă că va „pulveriza” inamovibilitatea judecătorilor.
11 februarie: Apar în presă primele informaţii referitoare la afacerea Mihăileanu, în care primarul Traian Băsescu îşi dăduse singur un etaj într-o vilă din centrul Bucureştiul.
17 februarie: Traian Băsescu ameninţă CSM-ul cu desfiinţarea.
19 februarie: Ca reacţie la scandalul Mihăileanu, Traian Băsescu lansează tema „grupurilor de interese din presă”.
8 aprilie: Monica Macovei declară că, în calitate de ministru al Justiţiei, trebuie să controleze deciziile parchetelor.
19 aprilie: Preşedintele Băsescu ameninţă magistraţii din CSM cu demiterea.
20 aprilie: Are loc la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ultimul termen din Dosarul Flota la care participă Traian Băsescu.
27 aprilie: Înalta Curte restituie Dosarul Flota la PNA.
27 aprilie: CSM blochează încercarea Monicăi Macovei de a-i schimba pe judecătorii cu funcţii de conducere de la Înalta Curte.
25 mai: Preşedintele Traian Băsescu îi numeşte pe ziariştii care îl contestă „cor de slugi” şi se proclamă „sinteza subconştientului colectiv al poporului”.
6 iunie: Preşedintele Traian Băsescu atacă televiziunea Antena 1, numind-o „un mijloc major de intoxicare”.
27 iunie: Se lansează Antena 3, televiziunea de ştiri a trustul Intact.
19 iulie: Ministrul Monica Macovei politizează procedura de numire a şefilor parchetelor. Propunerile pentru aceste funcţii nu mai sunt făcute de CSM, ci de ministrul Justiţiei.
27 iulie: Traian Băsescu îl numeşte pe Florian Coldea în funcţia de prim-adjunct al directorului SRI.
11 august: Daniel Morar este numit procuror şef al PNA.
23 septembrie: Procurorul Mircea Zărie, care blocase Dosarul Flota, este avansat în funcţia de prim-adjunct al PNA.
Octombrie – Noiembrie: Procurorii Ioan Oţel şi Vasile Drăghici, care îl acuzaseră pe Traian Băsescu în Dosarul Flota, sunt demişi.
9 decembrie: Ministrul Justiţiei, Monica Macovei, declară că îşi doreşte ca procesele să dureze maxim trei zile.
19 decembrie: Ministrul Monica Macovei acuză CSM că blochează reforma în Justiţie.
2006
12 ianuarie: Preşedintele CSM, Dan Lupaşcu, declară că ministrul Monica Macovei „minte aproape constant”.
25 ianuarie: Daniel Morar declară că „poate” nu este de acord cu acuzaţiile din Dosarul Flota.
Mai: Consilierul prezidenţial Theodor Stolojan începe o serie de acţiuni menite să rupă PNL.
26 septembrie: Colegiul Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității decide că Traian Băsescu nu a colaborat cu Securitatea „ca poliţie politică”. Din textul Deciziei reiese însă că Traian Băsescu a fost informator al Securităţii, iar dosarul său de informator a fost distrus.
2 octombrie: Laura Codruţa Kovesi este numită procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
7 decembrie: Susţinătorii lui Traian Băsescu din PNL anunţă formarea unui nou partid, Partidul Liberal Democrat (PLD).
29 decembrie: Guvernul dă procurorilor DIICOT posibilitatea de acces, fără mandat din partea judecătorilor, la „sistemele de comunicaţii”.
2007
12 ianuarie: În şedinţa CSM, Băsescu indică numele viitorului preşedinte al Consiliului, Anton Pandrea, înainte chiar ca acesta să-şi fi anunţat candidatura.
18 ianuarie: Dan Voiculescu prezintă documente care arată traficul de influenţă făcut de Traian Băsescu în favoarea ALRO.
Februarie: Procurorul Emilian Eva este adus de la Iaşi la DNA Bucureşti pentru a se ocupa de dosarele lui Dan Voiculescu.
6 februarie: Zeci de intelectuali semnează un „Apel către clasa politică” în care îl proslăvesc pe Traian Băsescu, numindu-l „un preşedinte pentru alte coordonate istorice”.
6 februarie: PC, alături de PSD, iniţiază demersurile de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu.
6 februarie: Traian Băsescu cere procurorilor DNA să redeschidă Dosarul Banca Agricolă.
8 februarie: Procurorul general Laura Codruţa Kovesi trimite Dosarul Banca Agricolă la DNA pentru a fi redeschis.
13 februarie: Senatul adoptă moţiunea simplă a Partidului Conservator prin care se cere demiterea ministrului Monica Macovei. Macovei refuză să părăsească Guvernul.
27 februarie: Apare în Curentul articolul „«Moralistul» Voiculescu – «tun» de 40 de milioane euro în afacerea ICA”. Articolul reia acuzaţiile făcute la adresa lui Dan Voiculescu de România Mare în 2003 şi 2004.
28 februarie: Parlamentul demarează procedurile pentru suspendarea din funcţie a preşedintelui Băsescu. Este creată o comisie parlamentară de anchetă condusă de Dan Voiculescu.
5 martie: Are loc prima şedinţă a Comisiei Voiculescu.
6 martie: Preşedintele Traian Băsescu, prezent la Ministerul Public, anunţă că „vor fi dosare grele care vor viza persoane politice importante”.
6 martie: Daniel Morar, procurorul şef al DNA, îi trimite lui Florian Coldea, prim-adjunctul directorului SRI o adresă prin care solicită informaţii „despre Camelia, Dan şi Corina Voiculescu”.
21 martie: Dan Voiculescu prezintă principalele concluzii ale comisiei de anchetă: „Traian Băsescu a încălcat Constituţia” şi „Traian Băsescu este implicat în fapte de natură penală”.
1 aprilie: Călin Popescu Tăriceanu anunţă scoaterea PD de la guvernare.
3 aprilie: Guvernul minoritar al lui Tăriceanu primeşte votul de învestitură din partea Parlamentului. Guvernul este format din PNL şi UDMR şi este susţinut de PSD şi PC.
3 aprilie: Este înregistrată la Parchetul General o sesizare anonimă prin care se cere „pedepsirea” lui Dan Voiculescu pentru că „a combătut vehement acuzele ce i s-au adus de către preşedintele Traian Băsescu” şi pentru că a preluat ICA lăsând România „ca un trup fără cap”.
3 aprilie: Conducerea Parchetului General cere DNA „examinarea aspectelor privind pe Voiculescu Dan” din sesizarea anonimă.
11 aprilie: Daniel Morar declară că discută cu preşedintele Băsescu despre dosarele pe care DNA le are în lucru.
19 aprilie: Parlamentul adoptă hotărârea de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu.
5 mai: Băsescu îi anunţă pe cei care au iniţiat demersurile de suspendare că „ar trebui să se teamă de ziua de mâine”.
18 mai: Autorul sesizării anonime este identificat de DNA şi este citat ca „parte vătămată” în Dosarul ICA.
19 mai: Are loc referendumul pentru demiterea din funcţie a preşedintelui Băsescu. 77,48% dintre cei prezenţi la vot sunt împotriva demiterii.
19 mai: Traian Băsescu i se adresează unei ziariste de la Antena 3 cu apelativul „păsărică”, îi smulge telefonul şi o numeşte „ţigancă împuţită”.
22 mai: Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor sancţionează comportamentul lui Traian Băsescu faţă de ziarişti, calificându-l drept „dezgustător”.
12-13 iunie: Câțiva dintre intelectualii care îl laudă public pe Băsescu – Gabriel Liiceanu, Traian Ungureanu, Horia Roman Patapievici, Andrei Pleşu, Cătălin Avramescu (împreună cu soţia) şi Vladimir Tismăneanu – sunt duși cu avionul la o întâlnire cu președintele la reședința acestuia de la Neptun. Costurile deplasării sunt suportate de Administrația Prezidențială.
10 octombrie 2007: TVR prezintă un film montat de DNA în care ministrul Decebal Traian Remeș este înregistrat într-un local împreună cu Ioan Avram Mureşan. Deşi din film nu reiese că Remeş ar fi luat vreo mită, TVR prezintă filmul realizat de DNA ca pe o dovadă incontestabilă a vinovăţiei ministrului Agriculturii.
17 octombrie: DNA anunţă că a realizat o nouă expertiză în Dosarul Flota din care reiese „prejudiciu zero”.
25 octombrie: Procurorul general Kovesi declară că este nemulţumită de deciziile instanţelor care retrimit dosare parchetelor pe motive de procedură.
30 octombrie: Judecătorii de la Înalta Curte o acuză pe Kovesi că face „presiuni inadmisibile asupra activităţii judecătorilor”.
25 noiembrie: Au loc alegerile pentru Parlamentul European şi referendumul pentru introducerea votul uninominal la alegerile parlamentare. Prezenţa la votul pentru referendum este de 26,51%.
25 noiembrie: După încheierea votului, Traian Băsescu declară public că pragul de 50% + 1 necesar pentru validarea referendumului este o prostie.
29 noiembrie: Preşedintele Traian Băsescu critică din nou vehement pragul de 50% + 1 necesar pentru validarea referendumului.
15 decembrie: Partidul Democrat absoarbe Partidul Liberal Democrat al lui Theodor Stolojan şi îşi schimbă numele în Partidul Democrat Liberal.
2008
7 ianuarie: Fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, numeşte CSM „o cooperativă de ascuns ilegalităţi”.
10 ianuarie: Prezent la şedinţa CSM, preşedintele Băsescu le cere judecătorilor să dea cât mai repede o decizie defavorabilă lui Dan Voiculescu în procesul acestuia cu CNSAS.
20 ianuarie: Laura Codruţa Kovesi organizează o şedinţă extraordinară a Adunării Generale a magistraţilor din Parchetul de pe lângă Înalta Curte. Şedinţa are loc la sediul SRI.
7 februarie: Preşedintele Traian Băsescu declară că „25% dintre magistraţi sunt din fosta Securitate”.
29 februarie: Cătălin Predoiu este numit ministru al Justiţie în locul lui Tudor Chiuariu.
7 martie: Prezent la bilanţul Ministerului Public, preşedintele Traian Băsescu îi numeşte „trompete” pe ziariştii care îi critică pe procurori.
13 martie: Monica Macovei declară că judecătorii Curţii Constituţionale şi parlamentarii ar trebui băgaţi la închisoare pentru deciziile lor.
14 martie: În urma apariţiei în Jurnalul naţional a unui articol critic la adresa sa, Traian Băsescu porneşte o campanie de atacuri la adresa ziariştilor acestui cotidian.
18 aprilie: Traian Băsescu îl avansează pe Florian Coldea de la gradul de colonel la gradul de general cu o stea.
1 iulie: Procurorul Ciprian Nastasiu solicită prelungirea mandatelor de interceptare a convorbirilor persoanelor implicate în Dosarul ALRO.
2 iulie: Procurorul Nastasiu este revocat din funcţie.
11 august: Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu anunţă că nu îl va propune pe Daniel Morar pentru un nou mandat de procuror şef al DNA.
26 septembrie: DNA anunţă că „efectuează acte de urmărire penală” în Dosarul ICA.
1 octombrie: După un an şi jumătate în care fusese cercetat fără a fi informat, DNA îi aduce la cunoştinţă lui Dan Voiculescu învinuirile din Dosarul ICA.
14 octombrie: DNA finalizează urmărirea penală în Dosarul ICA. La cererea DNA, Ministerul Agriculturii, condus de Dacian Cioloș, se constituie ca parte civilă în Dosarul ICA.
10 noiembrie: Traian Băsescu declară, referindu-se la o posibilă nouă suspendare: „Nu voi mai tolera o lovitură de stat.”
30 noiembrie: Au loc alegeri parlamentare.
22 decembrie: Guvernul Boc primeşte votul de învestitură al Parlamentului. Guvernul este sprijinit de o mare coaliţie formată din PDL şi PSD spre satisfacţia preşedintelui Băsescu care declară: „În sfârşit îmi văd visul cu ochii”. Elena Udrea devine ministru al Turismului.
2009
6 ianuarie: Preşedintele Traian Băsescu semnează decretul de eliberare din funcţia de procuror şef adjunct DIICOT a Angelei Ciurea, superiorul ierarhic al procurorului Ciprian Nastasiu.
8 ianuarie: Preşedintele Băsescu îi acuză de abuz şi de încălcare a legii pe judecătorii care pronunţaseră decizii favorabile în dosare privind drepturi salariale ale magistraţilor.
26 ianuarie: Preşedintele Traian Băsescu recunoaşte public că Daniel Morar îl informează despre dosarele politicienilor de la DNA.
30 ianuarie: Ministrul Cătălin Predoiu îl propune pe Daniel Morar în funcţia de procuror şef al DNA.
12 februarie: Traian Băsescu îl reînvesteşte pe Daniel Morar în funcţia de procuror şef al DNA.
9 martie: Preşedintele Băsescu îi acuză pe ziariştii de la Antena 3 care criticau candidatura fiicei sale la Parlamentul European că sunt „tonomate cu euro”.
27 martie: Apar în presă primele informaţii cu privire la penthouse-ul de 1 milion de dolari al Ioanei Băsescu.
13 aprilie: Preşedintele Băsescu susţine că dezvăluirile referitoare la penthouse-ul fiicei sale sunt, de fapt, atacuri la adresa luptei anticorupţie.
27 aprilie: Judecătorii de la Tribunalul Neamţ adresează instituţiilor europene o scrisoare în care reclamă presiunile la care sunt supuşi.
27 aprilie: Un ofiţer SRI se prezintă la Tribunalul Neamţ şi cere informaţii despre demersul judecătorilor.
3 martie: Dosarul ICA este trimis, prin declinare de competenţă, de la Tribunalul Bucureşti la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
4 mai: Preşedintele Traian Băsescu se adresează Curţii Constituţionale acuzând judecătorii că încalcă principiul separaţiei puterilor în stat.
Iunie: 100 de judecători semnează o petiţie prin care cer demisia ministrului Justiţiei Cătălin Predoiu.
Iunie – Septembrie: Proteste ale judecătorilor din întreaga ţară împotriva ministrului Cătălin Predoiu.
7 iunie: Alegeri pentru Parlamentul European. Cu sprijinul organizaţiilor PDL, Elena Băsescu este aleasă europarlamentar independent.
7 iunie: Elena Băsescu reintră în PDL.
17 iunie: Traian Băsescu acuză Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de încălcarea Constituţiei.
30 iulie: Preşedintele Băsescu declară că „trustul Intact manipulează opinia publică şi deciziile politice”.
8 septembrie: Preşedintele Băsescu şi soţia sa participă la Festivalul romilor de la Costeşti organizat de Bercea Mondial.
10 septembrie: Prezent la şedinţa CSM, preşedintele Traian Băsescu îi acuză pe judecători că fac grevă, ceea ce este ilegal.
16 septembrie: Procuroarea Angela Ciurea este exclusă din magistratură.
23 septembrie: Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, propune reînvestirea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror general.
24 septembrie: Secţia de procurori a CSM dă aviz negativ propunerii de reînvestire a Laurei Codruţa Kovesi.
1 octombrie: PSD părăseşte Guvernul Boc.
2 octombrie: În ciuda avizului negativ al CSM, preşedintele Traian Băsescu o reînvesteşte pe Kovesi în funcţia de procuror general.
13 octombrie: Guvernul Boc este demis în urma unei moţiuni de cenzură adoptate de Parlament.
14 octombrie: Liderii PSD, PNL, PC, UDMR anunţă că îl susţin pe Klaus Iohannis pentru funcţia de prim-ministru.
15 octombrie: Traian Băsescu declară că nu îl va desemna pe Klaus Iohannis pentru funcţia de prim-ministru.
22 octombrie: Judecătoarea Lidia Bărbulescu este propusă de CSM pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
23 octombrie – 21 noiembrie: Se desfăşoară campania electorală pentru alegerile prezidenţiale.
16 noiembrie: Preşedintele Băsescu îl laudă pe Daniel Morar pentru dosarul pe care i l-a făcut lui Voiculescu şi le cere judecătorilor să judece mai repede Dosarul ICA.
22 noiembrie: Primul tur al alegerilor prezidenţiale.
3 decembrie: Traian Băsescu anunţă că nu o va numi pe Lidia Bărbulescu la preşedinţia Înaltei Curţi.
6 decembrie: Traian Băsescu câştigă alegerile prezidenţiale, învingându-l pe Mircea Geoană.
23 decembrie: Noul guvern Boc primeşte votul de învestitură al Parlamentului, fiind susţinut de PDL, UDMR şi UNPR. Elena Udrea devine ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului.
2010
27 ianuarie: Mircia Gutău, primarul din Râmnicu Vâlcea, este condamnat de un complet al Înaltei Curți condus de Livia Stanciu la 3 ani și 6 luni închisoare. Gutău va sta în închisoare 2 ani și 6 luni. Va fi achitat definitiv în 2018, în urma unei decizii a CEDO care a constatat că i-a fost încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil.
25 februarie: CSM o propune pe Livia Doina Stanciu pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
6 mai: Preşedintele Băsescu anunţă reducerea salariilor cu 25% şi reducerea pensiilor şi a ajutoarelor de şomaj cu 15%.
25 iunie: CCR declară neconstituţională reducerea pensiilor.
26 iunie: Guvernul Boc decide majorarea TVA de la 19% la 24%.
7 iulie: Vizând explicit trustul Intact, Băsescu cere modificarea Strategiei Naţionale de Apărare prin introducerea „campaniilor de presă” între vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale.
11 august: Preşedintele Băsescu anunţă că îşi doreşte impozitarea pensiilor mai mici de 1.000 de lei.
17 septembrie: Traian Băsescu o numeşte pe Livia Stanciu în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi.
1 noiembrie: Kovesi îi acuză pe judecătorii care resping cererile de arestare că afectează încrederea cetăţenilor în justiţie.
30 noiembrie: Sunt publicate rezultatele alegerilor pentru noua componenţă a CSM. În Consiliu se regăsesc numeroşi susţinători declaraţi ai preşedintelui Traian Băsescu.
14 decembrie: Referindu-se la fostul CSM, preşedintele Traian Băsescu declară că „nu există niciun sistem de justiţie în interiorul Uniunii Europene care să fi făcut atâta rău unei ţări, cât rău a făcut justiţiei din România, românilor şi României”.
15 decembrie: Traian Băsescu reia atacul la adresa fostului CSM, declarând că „nu există niciun stat al UE în care justiţia să fi făcut atât rău ţării pe care o reprezintă precum cea din România”.
2011
30 ianuarie: Mircea Băsescu este naş la botezul nepoatei lui Bercea Mondial.
5 februarie: Se creează Uniunea Social Liberală (USL).
14 februarie: Procurorul general Kovesi propune ca durata reţinerii fără mandat judecătoresc a unei persoane „să fie extinsă la 48 sau 72 de ore”.
20 februarie: Procurorul Eugen Iacobescu îl arestează pe Bercea Mondial.
24 martie: Apare informaţia, atribuită procurorului Iacobescu, că Mircea Băsescu a luat mită de la familia lui Bercea Mondial pentru a interveni în favoarea acestuia în justiţie.
24 martie: Procurorului Iacobescu i se ia dosarul lui Bercea Mondial.
24 martie: Propaganda băsistă declanşează o campanie de discreditare a procurorului Iacobescu.
Noaptea de 24 spre 25 martie: Procurorul general Kovesi anunţă că dosarul lui Bercea i-a fost luat lui Iacobescu şi că parchetul nu îl cercetează pe Mircea Băsescu.
1 aprilie: Guvernul Boc decide închiderea a 67 de spitale.
1 iunie: Preşedintele Traian Băsescu propune un proiect de revizuire a Constituției.
22 iunie: Traian Băsescu îl elogiază pe mareşalul Antonescu. În aceeaşi declaraţie, Băsescu spune despre regele Mihai că a fost „slugă la ruşi” şi că „a trădat interesul naţional al României”.
25 iulie: Traian Băsescu declară că cele trei puteri ale statului „au în vârf pe unul care se numeşte şeful statului”.
22 august: Traian Băsescu îi numeşte pe ziariştii Antenei 3 „slugoi” şi „flaşnete pe bani”.
22 septembrie: Traian Băsescu declară că „bietul ex-rege face jocurile politice ale lui Voiculescu”.
6 octombrie: Percheziţii ale DNA la domiciliul judecătoarei Gabriela Bârsan de la Înalta Curte şi a soţului acesteia, judecătorul Corneliu Bârsan de la CEDO. Gabriela Bârsan va fi declarată nevinovată de ÎCCJ după un proces ce avea să dureze 7 ani.
3 noiembrie: Preşedintele Băsescu le cere public judecătorilor să nu dea hotărâri defavorabile statului pentru că nu sunt suficienţi bani la buget.
29 noiembrie: CEDO decide că interceptările SRI şi percheziţiile DNA în cazul soţilor Bârsan sunt ilegale, aceştia beneficiind de imunitate.
2012
6 ianuarie: Judecătoarea Alina Ghica şi procuroarea Oana Schmidt – Hăineală sunt alese preşedinte, respectiv vicepreşedinte al CSM.
9 ianuarie: Preşedintele Băsescu îl acuză pe fondatorul SMURD, Raed Arafat, că „este mincinos şi incorect” şi îi cere să demisioneze din funcţia de secretar de stat la Ministerul Sănătăţii.
12 ianuarie: Încep proteste de amploare în întreaga ţară împotriva lui Traian Băsescu şi a Guvernului Boc. Protestele vor continua până la demisia Guvernului Boc.
6 februarie: Guvernul Boc demisionează.
8 februarie: Secţia de procurori a CSM îl sancţionează pe procurorul Eugen Iacobescu.
9 februarie: Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu primeşte votul de învestitură al Parlamentului.
23 martie: Traian Băsescu îl avansează pe Florian Coldea la gradul de general-maior cu două stele.
19 aprilie: CSM se pronunţă în favoarea propunerii procurorului general Kovesi de modificare a perioadei de reţinere fără mandat judecătoresc de la 24 la 48 de ore.
27 aprilie: Guvernul Ungureanu este demis de Parlament în urma adoptării unei moţiuni de cenzură.
7 mai: Guvernul USL condus de Victor Ponta primeşte votul de învestitură în Parlament.
6 iulie: Parlamentul votează suspendarea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României.
6 iulie: Traian Băsescu îl ameninţă pe Dan Voiculescu că va ajunge la închisoare.
18 iulie: Europarlamentarul Monica Macovei declară că suspendarea preşedintelui este o lovitură de stat.
23 iulie: Traian Băsescu declară că „trustul Intact minte populaţia de dimineaţa până seara”.
23 iulie: Traian Băsescu le cere susţinătorilor săi să boicoteze referendumul pentru demiterea preşedintelui.
27 iulie: Traian Băsescu declară că referendumul va fi fraudat de Liviu Dragnea.
29 iulie: Are loc referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. 7,4 milioane de cetăţeni votează pentru demitere.
29 iulie: În prima declaraţie publică de după referendum, Traian Băsescu le cere cetăţenilor români: „Nu vă uitaţi timp de o săptămână la Antene.”
August: Sub pretextul fraudării votului, procurori DNA trimişi de la Bucureşti anchetează mii de cetăţeni de la sate care votaseră la referendum.
2 august: Curtea Constituţională decide amânarea validării referendumului pentru demiterea preşedintelui, urmând să verifice listele electorale.
5 august: Traian Băsescu cere public ca numărul de alegători luat în considerare pentru validarea referendumului să fie 18,3 milioane.
Noaptea de 5 spre 6 august: Fără consultarea celorlalţi judecători de la Curtea Constituţională, Ştefan Minea trimite Monitorului Oficial o Erată în care modifică Decizia Curţii Constituţionale din 2 august. Potrivit Eratei, numărul de alegători luat în considerare pentru validarea referendumului este 18,3 milioane.
21 august: Curtea Constituţională decide invalidarea referendumului pentru demiterea preşedintelui.
23 august: Mona Pivniceru devine ministru al Justiţiei.
1 noiembrie: Ministrul Pivniceru îi propune pe Tiberiu Niţu pentru funcţia de procuror general şi pe Ioan Irimie pentru funcţia de procuror şef al DNA.
22 noiembrie: Secţia de procurori a CSM dă aviz negativ candidaturilor lui Niţu şi Irimie.
23 noiembrie: Senatorul Mircea Diaconu este trimis în judecată de Parchetul General pentru conflict de interese, în urma unei sesizări a ANI. Va fi achitat printr-o sentință definitivă a Înaltei Curți în 28 noiembrie 2014.
2013
4 ianuarie: Preşedintele Traian Băsescu declară că propunerile pentru şefii Parchetelor ar trebui să vină din partea CSM, nu din partea ministrului Justiţiei.
4 ianuarie: Procuroarea Oana Schmidt-Hăineală este aleasă preşedinte al CSM.
4 ianuarie: Secţia de judecători din CSM, condusă de Horaţius Dumbravă, contestă alegerea Oanei Schmidt-Hăineală.
7 ianuarie: Secţia de judecători din CSM îi solicită Oanei Schmidt-Hăineală să demisioneze.
7 ianuarie: Judecătorii de la Judecătoria Râmnicu-Vâlcea încep procedurile de revocare din CSM a lui Cristi Danileţ.
17 ianuarie: Judecătorii de la Curtea de Apel Cluj încep procedurile de revocare din CSM a Alinei Ghica.
17 ianuarie: Agenţia Naţională de Integritate anunţă că îl cercetează pe Horaţius Dumbravă, preşedintele Secţiei de judecători din CSM.
18 ianuarie: Preşedintele Băsescu respinge propunerile pentru şefii parchetelor formulate de Mona Pivniceru.
19 ianuarie: DNA percheziţionează biroul lui Adrian Neacşu, membru al Secţiei de judecători a CSM.
1 februarie: Preşedintele CSM, Oana Schmidt-Hăineală, cere Guvernului şi Parlamentului „să ia toate măsurile necesare” împotriva presei independente.
26 februarie: Cristi Danileţ şi Alina Ghica sunt revocaţi din CSM.
15 martie: Judecătoarea Viorica Dinu de la Tribunalul Bucureşti, care fusese desemnată să judece Dosarul ICA este reţinută de DNA. În locul ei este numită judecătoarea Graţiela Constantin.
25 martie: Preşedintele Băsescu îl numeşte pe Daniel Morar judecător la Curtea Constituţională.
26 martie: Mona Pivniceru demisionează din funcţia de ministru al Justiţiei după ce fusese numită de Parlament judecător la Curtea Constituţională.
3 aprilie: În calitate de ministru interimar al Justiţiei, premierul Victor Ponta îi propune pe Tiberiu Niţu pentru funcţia de procuror general, pe Laura Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror şef al DNA şi pe Alina Bica pentru funcţia de procuror şef al DIICOT. Propunerile sunt rezultatul unei înţelegeri între Ponta şi Băsescu.
4 aprilie: Curtea Constituţională decide că revocarea lui Ghica şi Danileţ din CSM este neconstituțională.
9 mai: Secţia de procurori a CSM avizează pozitiv propunerile pentru şefii parchetelor formulate de Victor Ponta.
15 mai: Traian Băsescu îi numeşte în funcţie pe Niţu, Kovesi şi Bica.
4 iulie: INS publică rezultatele recensământului populaţiei din 2011. Potrivit acestora, la referendumul pentru demiterea preşedintelui din 2012, prezenţa depăşise cu câteva sute de mii pragul de 50% + 1.
25 iulie: Consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu publică pe pagina sa de Facebook o imagine trucată cu o jurnalistă de la Antena 3 după gratii.
13 septembrie: Preşedintele Traian Băsescu o reînvesteşte pe Livia Stanciu în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
16 septembrie: Preşedintele Traian Băsescu declară că Dan Voiculescu este „un infractor”.
26 septembrie: Tribunalul Bucureşti îi condamnă pe inculpaţii din Dosarul ICA. Dan Voiculescu este condamnat la cinci ani de închisoare. Sentinţa este atacată cu apel.
7 octombrie: DNA anunţă trimiterea în judecată a lui Liviu Dragnea în Dosarul referendumului. Acuzaţiile DNA sunt identice cu cele pe care Băsescu i le adusese lui Dragnea înainte de referendum.
7 noiembrie: Antena 3 dezvăluie faptul că fiica preşedintelui Băsescu a cumpărat un teren de 291 de hectare în comuna Nana din judeţul Călăraşi.
8 noiembrie: În replică la dezvăluirile Antenei 3, Traian Băsescu declară că Voiculescu vrea să „pună sub control” parchetele.
19 noiembrie: CSM decide pensionarea procurorului Eugen Iacobescu.
20 noiembrie: Traian Băsescu declară că lui Dan Voiculescu „îi va fi foarte greu să scape” şi că dezvăluirile Antenei 3 în legătură cu terenul de la Nana reprezintă „o reacţie de tip mafiot a lui Voiculescu”.
2014
15 ianuarie: Antena 3 dezvăluie faptul că Ioana Băsescu este notarul Gazprom în România.
16 ianuarie: În replică, preşedintele Băsescu acuză Antena 3 că „este un post de propagandă, manipulare şi înşelare a românilor”.
8 februarie: Traian Băsescu declară că Dan Voiculescu este „ta-su mare” al lui Klaus Iohannis.
25 februarie: Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Dan-Radu Ruşanu este reținut de DNA. Rușanu va sta 4 luni în arest preventiv și alte 3 luni în arest la domiciliu. Va fi declarat nevinovat printr-o sentință a Înailtei Curți în iunie 2018.
1 martie: Preşedintele Băsescu declară: „Mi s-a părut un gest abominabil pe care l-a făcut Iohannis, să se ducă la Grivco să-l ungă prim-ministru Voiculescu.”
24 martie: Traian Băsescu îl avansează pe Florian Coldea la gradul de general-locotenent cu trei stele.
26 martie: Europarlamentarul Cristian Preda, fost consilier prezidenţial al lui Traian Băsescu, declară despre postul Antena 3: „Eu l-aş închide.”
14 aprilie: Preşedintele Băsescu declară că Dan Voiculescu „este în pragul puşcăriei”.
15 aprilie: Termen în Dosarul ICA.
29 aprilie: Termen în Dosarul ICA. Judecătorul Stan Mustaţă este arestat de DNA chiar înainte să intre în sala de judecată.
8 mai: Preşedintele Băsescu declară că Dan Voiculescu şi-ar dori o nouă suspendare a preşedintelui pentru că „are nevoie de subordonaţi care să-l achite”.
17 mai: Traian Băsescu declară că Voiculescu duce „o bătălie pentru slăbirea coeziunii naţiunii”.
2 iunie: Procurorul şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, lansează minciuna prescrierii iminente a faptelor din Dosarul ICA.
10 iunie: Termen în Dosarul ICA. Florică Duţă, celălalt judecător din completul desemnat aleatoriu să judece dosarul la Curtea de Apel, anunţă că a făcut cerere de pensionare.
10 iunie: Laura Codruţa Kovesi intervine la două televiziuni diferite unde declară că statul a cheltuit mulţi bani în Dosarul ICA, că nu are nicio importanţă dacă judecătorii sunt desemnaţi aleatoriu, că dacă dosarul se tergiversează judecătorii se pot alege cu dosare penale şi că în acest dosar judecătorii trebuie să dea termene săptămânal sau, cel mult, din două în două săptămâni.
10 iunie: Pe baza acuzațiilor președintei Înaltei Curți Livia Stanciu, este arestată Mariana Rarinca. Aceasta va sta nevinovată în arest timp de 191 de zile până în 18 decembrie 2014.
18 iunie: Antena 3 prezintă înregistrări video din 2011 din care reiese că Mircea Băsescu a primit mită de la Bercea Mondial.
19 iunie: În urma dezvăluirilor Antenei 3, DNA îl reţine pe Mircea Băsescu. Trecuseră trei ani şi patru luni de la data la care procurorul Iacobescu spusese presei despre mita primită de Mircea Băsescu.
19 iunie: Traian Băsescu plânge în timpul unei declaraţii publice la Cotroceni în care vorbeşte despre arestarea fratelui său.
22 iunie: Europarlamentarul Monica Macovei declară că dezvăluirile Antenei 3 cu privire la Mircea Băsescu reprezintă „un nou puci” şi că „Dan Voiculescu ar face absolut orice ca să scape de condamnare”.
23 iunie: Traian Băsescu declară că înregistrările cu Mircea Băsescu prezentate de Antena 3 ascund „setea lui Voiculescu de acaparare a justiţiei”.
26 iunie: Colegiul de conducere al Curţii de Apel îi desemnează pe judecătorii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea să judece Dosarul ICA.
1 iulie: Prima zi de muncă la Curtea de Apel a judecătorilor Bogdan şi Mihalcea şi primul termen din Dosarul ICA judecat de aceştia. Judecătorii dispun din oficiu extinderea măsurii sechestrului asigurator asupra mai multor acţiuni şi terenuri ale fiicelor lui Dan Voiculescu, deşi acestea nu aveau nicio calitate în acest dosar. Judecătorii resping fără să delibereze toate cererile şi toate excepţiile formulate de inculpaţi şi avocaţi. Judecătorii se pronunţă inclusiv asupra a două cereri de recuzare îndreptate împotriva lor.
6 iulie: Monica Macovei declară că Dan Voiculescu „este un inculpat care urăşte statul de drept” şi „un blestem pentru România”. Ea le cere judecătorilor să-i confişte lui Dan Voiculescu toată averea.
7 iulie: Termen în Dosarul ICA. Audierile durează 10 ore. Este fixat un nou termen, pentru 4 august, dată până la care cei doi judecători sunt în concediu.
14 iulie: Preşedintele Băsescu declară că „Voiculescu e vai de steaua lui cu pământurile”.
4 august: Termen în Dosarul ICA. Şedinţa durează 12 ore. Procurorul cere schimbarea încadrării juridice a lui Dan Voiculescu şi condamnarea acestuia la pedeapsa maximă de 10 ani. Este fixat un nou termen de judecată pentru a doua zi.
5 august: Termen în Dosarul ICA. Audierile durează 12 ore. Judecătorii dau termen avocaţilor ca până pe 7 august să depună concluziile scrise şi anunţă că rămân în pronunţare.
5 august: Traian Băsescu îl atacă pe Gheorghiţă Mateuţ, avocatul lui Dan Voiculescu în Dosarul ICA, transmițându-le judecătorilor să nu ia în seamă ce spune acesta pentru că „e un avocat foarte slab”.
8 august: Dan Voiculescu şi ceilalţi inculpaţi din Dosarul ICA sunt condamnaţi definitiv de Curtea de Apel Bucureşti. Dan Voiculescu este condamnat la 10 ani de închisoare.
10 august: Mii de oameni protestează în stradă faţă de decizia Curţii de Apel în Dosarul ICA şi din solidaritate cu jurnaliştii Antenei 3.
27 septembrie: Preşedintele Băsescu declară că Antena 3 face „o propagandă de tip bolşevic”.
20 decembrie: În ultima sa conferinţă de presă în calitate de preşedinte, Traian Băsescu atacă Antena 3.
