Katalin–Barbara Kibedi – secretar de stat la ministerul Justiţiei
- S-a născut în 4 decembrie 1956 în Târgu Mureş.
- Este căsătorită.
- A absolvit Facultatea de Drept din Cluj-Napoca în anul 1981.
- Între anii 1981 – 1986 a fost procuror la Procuratura Locală Carei.
- Între 1986 – 2000 a fost procuror la Parchetul de pe lîngă Tribunalul Satu-Mare.
- Din 2000 pînă în 2005 a fost procuror şef Secţie Judiciară la Parchetul de pe lîngă Tribunalul Satu-Mare. A avut drept atribuţii coordonarea activităţii judiciare în judeţul Stau-Mare şi coordonarea activităţilor procurorilor din subordine – repartizarea lucrărilor şi dosarelor, precum şi întocmirea referatele.
- Din 19 ianuarie 2005 este secretar de stat pentru afaceri judiciare la Ministerului Justiţiei.
- Din 24 februarie 2005 este membru în Consiliul de supraveghere şi îndrumare a activităţii Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului. Acest fapt nu este menţionat în declaraţia de interese.
- Între 1996 – 2004 a fost membră a Asociaţiei magistraţilor din România.
- Între anii 2000 – 2005 a fost vicepreşedinte al Asociaţiei Magistraţilor din România – filiala Satu-Mare.
- În perioada 2002 – 2005 a fost preşedintele Comisiei de Etică a Magistraţilor din România.
- În iunie 2002, Barbara Kibedi a fost distinsă cu Meritul judiciar – clasa a II-a, acordat de preşedintele Ion Iliescu.
- Conform declaraţiilor de avere din 5 mai 2005, şi 13 februarie 2006, Barbara Kibedi deţine o jumătate dintr-un apartament de 86,4 mp dobîndit în 1993 prin cumpărare, două autoturisme Volvo, fabricate în 1986 şi în 2001. În 2004, Barbara Kibedi a avut venituri de 467.554.307 ROL, reprezentînd salariul de procuror al Parchetului de pe lîngă Tribunalul Satu-Mare. Veniturile Barbarei Kibedi pe anul 2005 au fost de 29.799 RON, reprezentînd indemnizaţia de membru al CA al AVAS şi de 75.104 RON, reprezentînd drepturile salariale pentru funcţia de secretar de stat în Ministerul Justiţiei.
- În 7 decembrie 2005, Comisia Juridică a Senatului avea în dezbatere eliminarea adulterului din Codul Penal. Din partea Guvernului a participat Barbara Kibedi în calitatea sa de secretar de stat în Ministerul Justiţiei. Unul dintre argumentele sale în favoarea dezincriminării adulterului a fost replica lui Zorba Grecu, personajul lui Kazantzakis: ”cel mai mare păcat al unui bărbat este să refuze pe femeia care îl doreşte. (…) E o problemă hormonală. Te îndrăgosteşti şi nu-ţi mai poţi controla relaţia”.
- Pornind de la intervenţia Barbarei Kibedi la dezbaterile din Comisia Juridică, săptămînalul Academia Caţavencu i-a luat un interviu. Barbara Kibedi se descrie astfel: „sînt zodie de foc prin toate. E o construcţie fizică. Eu sînt procuror. Dacă cineva are restricţii pe lumea asta, atunci procurorii le au! Tot timpul să te controlezi cum vorbeşti, ce conduită ai, pînă şi cum te îmbraci. (…) Toată viaţa mea mi-am dorit, de exemplu, să dansez pe o masă. Sigur, acasă o pot face, deci care-i problema? Eh, dar dacă ar dansa un medic, ar fi de aplaudat. E simpatică, e debordantă. Dar s-o facă un procuror! Ce grozave imagini!”
- Întrebată dacă îi place Zorba Grecul, Barbara Kibedi a răspuns: „Imens! (…) E superb. Dacă mi-aş fi dorit ceva să exprim în faţa comisiei parlamentare era dansul acela al lui Quinn. Mie nu-mi place ipocrizia. (…) Asta nu-mi place! Or, personajul lui Kazantzakis asta voia să exprime, că noi trăim în prea multă minciună şi din cauza asta avem frustrări, complexe şi greşim în felul nostru de a ne comporta. (…) Da! Ceea ce a făcut el în tîrg era chiar o problemă hormonală! Am spus şi la comisia parlamentară: hai să vedem ce sentimente investeşti. E ceva frumos, pentru bărbaţi!”
- La sfîrşitul lunii mai 2006, Virginia Şerbănescu, senator PD, a acuzat-o pe Monica Macovei şi pe Barbara Kibedi că au făcut presiuni pentru a-l determina pe fiul ei, Marius Şerbănescu, să renunţe la o acţiune în instanţă, prin care atacase ca ilegal un ordin al ministrului Justiţiei. În schimbul renunţării la acţiunea în instanţă, lui Marius Şerbănescu, consilier juridic la Institutul Naţional de Criminologie, i s-a promis prin intermediul mamei sale, avizarea unei cereri de transfer înaintată de acesta la Ministerului Justiţiei. Propunerea, venită din parte ministrului Monica Macovei, s-a făcut prin intermediul secretarului de stat Barbara Kibedi. Marius Şerbănescu a declarat că „în 6 aprilie, secretarul de stat Katalin Kibedi o anunţa pe mama mea, culmea culmilor, după un an şi jumătate de cînd îl cerusem, ca s-a aprobat transferul meu la actualul serviciu Cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei. (…) La 12 sau 13 aprilie am fost convocat la biroul secretarului de stat Kibedi. Mi-a spus: «Transferul dumneavoastră a fost aprobat şi acum este la avizat la doamna ministru. Aş dori sa discutam despre acţiunea dumneavoastră în justiţie.» Mi s-a imputat o eventuală ilegalitate prin faptul ca am depus în justiţie acţiunea, apoi s-a ajuns la necolegialitate şi într-un final ca am făcut o nedreptate colegilor mei consilieri care s-au plîns ca ar putea pierde şansa examenului. În final i-am spus ca singura cale ca eu sa renunţ la aceasta acţiune este sa fiu mort. I-am zis ca transferul pe care l-am cerut nu are nici o legatură cu aceasta acţiune în justiţie, este perfect legal”.
- În şedinţa Senatului din 25 mai 2006 s-a dezbătut proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi ale altor categorii de personal din sistemul justiţiei. Nemulţumiţi de unele prevederi excesive ale proiectului de Lege (referitoare la sporurile salariale, medicamentele gratuite şi tratamentul similar cu cel al secretarilor de stat, la deplasările în străinătate acordat magistraţilor), senatorii au retrimis documentul comisiilor juridică şi de muncă. Secretarul de stat Katalin Barbara Kibedi a avut un acces de furie şi le-a reproşat senatorilor că “toate guvernele şi parlamentele din 1992 au votat aceste drepturi şi veniţi, acum, dumneavoastră să întrebaţi de ce au fost de acord cu ele. Îmi este peste mînă să vă explic!”.
Flavius Crâznic – consilier al ministrului Monica Macovei pînă în februarie 2006
- Din februarie 16 februarie 2005 Flavius Crâznic este membru al Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB).
- Conform declaraţiei sale de avere din ianuarie 2006, Flavius Crâznic deţine împreună cu familia un apartament de 70 metri pătraţi dobîndit în 2000 în Bucureşti, un autoturism Daewoo fabricat în anul 1996 şi două autoturisme Dacia, fabricate în 1986 şi 1999. Veniturile sale şi ale soţiei sale pe anul 2006 au fost: 49.400 RON, reprezentînd salariul pentru funcţia de consilier la MJ, 3.800 RON reprezentînd salariul pe luna ianuarie 2005 pentru funcţia anterioară de procuror şef serviciu la Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi 3783 RON, reprezentînd veniturile soţiei sale.
- Flavius Crâznic este procurorul care a instrumentat dosarul SANCA, înregistrat la Parchetul instanţei supreme sub nr. 258/P/1997, în care se începuse urmărirea penală împotriva lui Răzvan Temeşan, învinuit pentru infracţiunea de abuz în serviciu, în legatură cu acordarea de credite neperformante în valoare de 37 milioane DM, 13 milioane USD şi alte sume. Crâznic i-a trimis în judecată pe toţi foştii adjuncţi ai lui Temeşan (Ana Capetti, Grigore Maimuţ) şi alţii, însă pe Răzvan Temeşan l-a disjuns din cauză pentru “completarea cercetărilor”. Ulterior, fostul preşedinte al BANCOREX a fost scos de sub urmărire penală.
- La sfîrşitul lui august 2005, Consiliul Superior al Magistraturii a declanşat verificările în cazul acuzaţiilor formulate din arest de un fost agent sub acoperire, Petre Dumitrescu, care susţine că trei poliţişti antidrog şi-ar fi însuşit, în urmă cu trei ani, şase kilograme de cocaină aduse de el din Venezuela. Informaţiile apărute în presă în legătură cu acest caz vizează şi rolul pe care l-a avut în acest scandal procurorul Flavius Crâznic, devenit consilier al ministrului Justiţiei. Flavius Crâznic lucra, la acea vreme, în cadrul Secţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog din Parchetul General, unitate care coordona operaţiunile desfăşurate de poliţiştii antidrog. Fostul agent Petre Dumitrescu infiltrat în rîndul traficanţilor de droguri din America de Sud sub numele de cod “Rodriguez”, i-a acuzat pe poliţiştii cu care a colaborat că în decembrie 2002 au preluat valiza cu cocaină de la aeroportul Otopeni. Ulterior drogurile nu au mai fost găsite. Atît poliţiştii acuzaţi de fostul colaborator, precum şi procurorul Flavius Crâznic, neagă cele reclamate de “Rodriguez”. Crâznic a precizat că aceste acuzaţii ar fi apărut pe fondul unor dispute personale în rîndul procurorilor.
- În 6 septembrie 2005, Ministrul Justiţiei, Monica Macovei, a declarat, într-o-o emisiune la Realitatea TV, ca deţine documente care ar putea proba implicarea unor procurori din Parchetul General în fabricarea de probe împotriva procurorului Flavius Crâznic. Macovei a anunţat că va cere revocarea lui Botoş dacă se va dovedi că Parchetul a acţionat împotriva lui Crâznic.
- În 16 februarie 2006, Guvernul la numit pe Flavius Crâznic în funcţia de membru al Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB).
Nicolae Neagoe – consilier al ministrului Monica Macovei pînă în 1 mai 2006
- Din mai 2006, s-a întors la Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
- Din 1 februarie 2005 pînă în 1 mai 2006 a fost consilier personal al ministrului Justiţiei, Monica Macovei. Nicolae Neagoe a decis să renunţe la funcţia de consilier personal al Monicăi Macovei, deoarece a constatat că a finalizat înainte de vreme proiectele ce îi fuseseră atribuite în cadrul ministerului: „mi-am făcut treaba înainte de termen“.
Dosarul Cocaina pentru VIP-uri
- În 2004, procurorul Nicolae Neagoe, alături de Flavius Crâznic (la acea vreme şeful Serviciului Antidrog din Parchetul General), au deschis dosarul Cocaină pentru Vip-uri, în care l-a anchetat pe Ion Alexandru Ţiriac. Pe 15 septembrie 2004, rechizitoriul a fost finalizat cu acuzarea lui Alexandru Ţiriac de trafic de droguri şi cu propunerea de arestare preventivă. Această soluţie a fost infirmată de George Muscalu, la acea vreme procuror-şef al DIICOT (Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism). Ulterior, George Muscalu i-a retras pe cei doi din dosar şi a desemnat-o în locul lor pe procurorul Corina Gherghişan, pe motiv că Nicolae Neagoe ar fi coordonat greşit ancheta.
- Nicolae Neagoe şi Flavius Crâznic au fost acuzaţi de Ion Ţiriac că au comis mai multe abuzuri în ancheta fiului său, şi a făcut împotriva celor doi o plîngere penală la Parchet. Cei doi au fost acuzaţi că au încălcat dreptul la apărare al lui Alexandru Ţiriac, că nu i-au adus acestuia la cunoştinţă interdicţia de a părăsi ţara şi că au redactat rechizitoriul fără să administreze toate probele. În plus, Monica Robu şi Shailendra Tyag, şi ei audiaţi de procurori, au declarat că l-au acuzat pe Ţiriac jr. pentru ca au fost obligaţi de procurorul Nicolae Neagoe.
- Într-o emisiune televizată din 22 februarie 2005, ministrul Justiţiei Monica Macovei a fost întrebată dacă este vreo legatură între numirea în funcţia de consilieri a procurorilor Crâznic şi Neagoe care s-au ocupat de cazul Ţiriac jr. şi declanşarea, la cererea sa, a cercetărilor împotriva procurorilor George Muscalu şi Corina Gherghişan. Monica Macovei a răspuns: “Desigur că după ce am citit în presa aceste lucruri eu am stat de vorbă cu ei. Nu spun mai departe nimic şi chiar îi rog şi pe ei să nu facă declaraţii pentru că şi ei vor fi audiaţi şi în raport cu cererea mea şi în raport cu cererea domnului Ion Ţiriac.”
Cristi Danileţ – consilier al ministrului Justiţiei
- Are 31 de ani, este căsătorit şi are doi copii. A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii “Al. I. Cuza” iar apoi şi-a definitivat studiile la la Facultatea de Drept a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.
- În perioada decembrie 1998 – 2003 Cristi Danileţ a fost judecător stagiar la Judecătoria Vatra-Dornei, oraşul natal. În 2003 a promovat în funcţia de judecător cu grad de tribunal la Tribunalul Cluj. În prezent este consilierul ministrului Justiţiei Monica Macovei.
- Cristi Danileţ este iniţiator al AJER (Alianţa pentru Justiţie Europeană în România) din care făcea parte şi APADOR-CH condusă atunci de Monica Macovei. Cristi Danileţ a declarat că „după ce aceasta a fost numitã ministru al justiţiei, m-a chemat sã lucrez în echipa ei, astfel cã din ianuarie 2005 sunt consilier al ministrului justiţiei. Desfãşor mai multe activităţi, sub directa coordonare a ministrului”.
- Din 18 ianuarie 2005 este detaşat în Ministerul Justiţiei fiind numit consilier al ministrului justiţiei şi reprezentant al României la Comisia Europeană pentru Eficienţa Justiţiei a Consiliului Europei. Face parte din colectivul care propune modificarea legislaţiei ce vizează activitatea personalului din justiţie.
- Cristi Danileţ este şi conducãtor de seminarii la Facultatea de Drept a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi membru în diverse organizaţii precum Asociaţia Magistraţilor din România, “Societatea pentru Justiţie” ori “Vox Iuris”.
- În luna decembrie 2004, judecătorul Cristi Danileţ a fost acuzat de Giglio Sabeddu, cetăţean italian, de corupţie şi abuz în funcţie pentru felul în care a judecat un proces în care acesta a fost implicat. În anul 1999, Ionel Ştiube, fratele lui Viorel Ştiube (arestat de mai multe ori pentru înşelăciune) a cîştigat o licitaţie în Luduş, judeţul Mureş, cu ocazia privatizării fostei societăţi de comerţ de stat “Concordia”. Cîştigătorul licitaţiei, i-a propus celui clasat pe locul doi, Giglio Sabeddu, să cumpere o parte din bunurile licitate. Ei au semnat un contract de garanţie imobiliară în fata notarului public Eugen Baculea. Italianul i-a dat lui Ştiube un miliard de lei, iar Ionel Ştiube a garantat cu doua apartamente în Cluj. După semnarea actelor, Ionel Ştiube a dispărut şi a fost dat în urmărire generală. Giglio Sabeddu a cerut executarea contractului de garanţie imobiliară, adică vînzarea celor doua apartamente. Cererea a fost admisă pentru unul dintre imobile, dar apartamentul respectiv era locuit de şeful poliţiei judiciare din PNA Cluj, comisarul Liviu Şipos, care susţine la rîndul lui că a cumpărat cu 30.000 de mărci germane apartamentul de la Ştiube. Şipos şi Ştiube au încheiat tranzacţia printr-un act de mînă neautentificat la notar.
- În urma unor expertize grafologice s-a stabilit că semnătura lui Ionel Ştiube de pe contractul de vînzare-cumpărare a apartamentului în favoarea comisarului nu îi aparţinea acestuia şi procurorii au decis neînceperea urmăriri penale a lui Giglio Sabbedu. Drept urmare, acesta a cerut Judecătoriei Cluj-Napoca evacuarea din apartament a comisarului. Procesul de evacuare a fost suspendat deoarece poliţistul a solicitat reînceperea urmăririi penale împotriva italianului.
- Procesul a fost judecat de magistratul Cristi Danileţ. Avocatul comisarului Liviu Şipos în acest proces a fost chiar fostul procuror Eugen Iordachescu, care ceruse anchetarea italianului. Soţia judecătorului Cristi Danileţ, Mirela Danileţ, era la acea vreme secretara avocatului Eugen Iordachescu. De aceasta data, cererea comisarului a fost admisă, judecătorul Cristi Danileţ dispunînd reînceperea urmăririi penale, adică exact pe dos decît ceea ce hotărîre, cu puţin timp în urma, o alta instanţa. Sentinţa a fost menţinută şi de Tribunalul Cluj, a cărui decizie este copiată cuvînt cu cuvînt de pe cea pronunţată de judecătorul Cristi Danileţ.
Matei-Iulian Cristea – consilier al ministrului Justiţiei
- Conform declaraţiei sale de avere din luna ianuarie 2006, Cristea Matei-Iulian deţine împreună cu soţia sa un imobil de 66,49 metri pătraţi în Constanţa, 5 depozite bancare deschise în anul 2002 la Banca Română de Dezvoltare în valoare totală de 8.326 RON, un cont curent în valoare de 3.314 RON deschis în anul 2004 la BancPost şi două depozite bancare în valoare de 4.496 euro deschise la BCR Constanţa în 2004 şi 2005. În declaraţia de avere din 2005 nu este menţionat nici unul dintre aceste conturi. Veniturile familiei Cristea pe anul 2005 au fost următoarele: 18.893 RON, reprezentînd salariul de consilier la MJ, 990 RON proveniţi proveniţi din activităţi de avocatură (pînă în februarie 2005), 7200 RON proveniţi din închirieri şi 166, 46 RON proveniţi din activitatea didactică a lui Cristea Matei-Iulian la Universitatea „Ovidius” din Constanţa (pînă în februarie 2005).
Oana Elena Bălescu – consilier al ministrului Justiţiei, director de comunicare în Ministerul Justiţiei
- A absolvit Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, specializarea Sociologie (Universitatea din Bucureşti) şi masterul de Comunicare si Opinie Publică din cadrul aceleiaşi facultăţi. A urmat cursuri de pregătire în străinătate (Suedia şi Finlanda).
- În perioada septembrie 2002 – ianuarie 2004 a fost asistent PR la Biroul de Relaţii Publice al Universităţii din Bucureşti.
- În perioada februarie 2004 – mai 2005 a fost coordonator marketing şi PR Manager al revistei “Cariere”.
- A fost consilier pe probleme de comunicare în cadrul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine.
- În prezent este doctorandă a Facultăţii de Sociologie a Universităţii din Bucureşti.
- Este membru al Asociaţiei Române a Profesioniştilor în Relaţii Publice.
- Începînd din 2005 este Director de Comunicare în cadrul Ministerului Justiţiei.
- Oana Bălescu nu are depusă declaraţia de interese pe site-ul Ministerului Justiţiei.
Ioana Banu – consilier al ministrului Justiţiei
- Prin Decizia primului ministru nr. 17 din 20 februarie 2006 Ioana Banu a fost numită din partea ministerului Justiţiei membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor
- Conform declaraţiei de avere din ianuarie 2006 Ioana Banu deţine o casă de locuit cu suprafaţa de 146,67 metri pătraţi dobîndită în anul 2005. În afară de veniturile de 54,085 RON pentru funcţia de consilier al ministrului Justiţiei, în 2005 Ioana Banu a mai avut venituri de 1,413 RON, reprezentînd indemnizaţia de membru în CA al R.A. Multiprod din Bucureşti. Conform declaraţiei de avere din 2005, în 2004 Ioana Banu a avut un venit de 26,400 USD, ca avocat angajat de firma European Roma Rights Center (ERRC) din Budapesta. Ioana Banu a fost angajată de ERRC (prin intermediul Ligii Pro Europa) pentru a apăra drepturile rromilor în cazul Hădăreni.
Marilena Constantinescu – consilier al ministrului Justiţiei şi purtător de cuvînt al Ministerului Justiţiei
- Înainte de căsătorie se numea Marilena Stancu.
- În martie 2003 era reporter BBC.
- Pînă în 15 mai 2005 a fost redactor şef la Radio Total. Din 16 mai 2005 este consilier al ministrului Justiţiei.
- Conform declaraţiei de avere din luna ianuarie 2006, Marilena Constantinescu deţine un apartament de 60 de metri pătraţi în Bucureşti, dobîndit în 2004. Marilena Constantinescu deţine un cont curent în valoare de 1553 USD deschis în 2002 la BCR, sucursala Obregia, un cont curent de 40.725.700 ROL deschis în 2003 la BCR Sucursala Obregia, două conturi curente de 32.312.700 ROL şi 31.363.800 ROL deschise în 2004 la aceeaşi bancă şi un cont curent în valoare de 25.935.700 ROL, deschis în 2005 tot la BCR. Are o datorie de 17.000 euro, reprezentînd un credit primit în 2004 de la Volksbank, scadentă în anul 2019. Veniturile Marilenei Constantinescu şi ale soţului ei pe anul 2005 au fost următoarele: 1264,3 RON (reprezentînd drepturile salariale pentru funcţia de redactor şef la Radio Total) şi 10. 700 RON (reprezentînd drepturi de autor la Radio Total), 21.125 RON reprezentînd salariul pentru funcţia de consilier la MJ şi 35.546 RON, reprezentînd salariul soţului ei, PR Manager la Rompetrol Rafinare – Complexul Petromidia (RRCP).
- Marilena Constantinescu este căsătorită cu Ovidiu Constantinescu, PR manager la Rompetrol Rafinare. Ovidiu Constantinescu lucrează la Rompetrol din decembrie 2001.
Dan Cristian Stoica – secretar de stat la Ministerul Justiţiei
- Dan Cristian Stoica are 32 de ani şi a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii “Al. I. Cuza” Iaşi în 1996 şi licenţiat în ştiinţe juridice, specializarea Drept. Este absolvent al programului de Master în Drept internaţional public şi privat. Dan Cristian Stoica este membru fondator şi Preşedinte al Asociaţiei Naţionale “e-Forumul Consilierilor Juridici din România” şi al Asociaţiei “Societatea pentru Justiţie” ( SoJust).
- În 23 februarie 2006, Dan Cristian Stoica a fost numit, prin Decizia 19/2006 a primului ministru, secretar de stat la Ministerul Justiţiei, cu roluri în coordonarea direcţiilor de Resurse Umane şi Relaţia cu Consiliul Superior al Magistraturii.
- Conform declaraţie de avere din luna martie 2006 Dan Stoica deţine în Iaşi un apartament de 56 metri pătraţi dobîndit în anul 2003. Dan Stoica are debite în valoare de 15.263 euro, reprezentînd un cont primit în 2003 de la BCR, 1200 RON, cont primit în 2003 la FinansBank şi 400 de euro, cont primit în 2003 la Bancpost. Veniturile lui Dan Stoica pe anul 2005 au fost de 28.350 RON, reprezentînd plata pentru consultanţă juridică acordată firmei S.C. Rompack din Iaşi.
- După propunerea din 26 iunie 2006 a premierul Călin Popescu Tăriceanu de reducere a numărului de secretari de stat din întreaga administraţie cu 30%, în 21 august 2006 Dan Cristian Stoica a fost eliberat din funcţia de secretar de stat la Ministerul Justiţiei. În 31 iulie 2005 ministrul Justiţie Monica Macovei se declarase împotriva ideii lui Tăriceanu declarînd că nu vrea să renunţe la nici un secretar de stat, dar că se va supune dacă va exista o hotărîre a Executivului în acest sens.
Ion Codescu – secretar de stat pentru afaceri europene la Ministerul Justiţiei
- S-a născut în 23 decembrie 1975 în Vălenii de Munte, Prahova. Este căsătorit şi are un copil.
- A absolvit Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti în anul 1998.
- Din octombrie 1998 pînă în octombrie 2000 a fost consilier juridic la Direcţia Judiciară din Ministerul Justiţiei.
- Din octombrie 2000 pînă în ianuarie 2001 a fost consilier juridic la Serviciul Integrare Europeană şi Euroatlantică, Direcţia Studii, Elaborarea Actelor Normative.
- Din ianuarie 2001 pînă în februarie 2004 a fost consilier juridic în cadrul Direcţiei Integrare Europeană din Ministerul Justiţiei, cu atribuţii în armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar pe aspecte de drept comercial, proprietate intelectuală şi industrială, societate informaţională.
- Din februarie 2004 pînă în noiembrie 2004 a fost director adjunct al Direcţiei Integrare Europeană, Euroatlantică şi Programe, Ministerul Justiţiei.
- Din noiembrie 2004 pînă în septembrie 2005 a fost director al Direcţiei Integrare Europeană, Euroatlantică şi Programe din Ministerul Justiţiei.
- Din 23 septembrie 2005 este secretar de stat pentru afaceri europene la Ministerul Justiţiei
Dumitru Silviu Paul – consilier al ministrului Justiţiei
- Conform declaraţiei de avere din luna ianuarie 2006, Dumitru Silviu Paul deţine în Bucureşti un apartament de 47,32 metri pătraţi, un autoturism Daewoo Cielo fabricat în 1998. Veniturile pe anul 2005 ale lui Dumitru Silviu Paul sînt următoarele: 48.100 RON, reprezentînd salariul pentru funcţia de consilier la MJ, 3600 RON şi 2.400 RON, reprezentînd salariul pe luna ianuarie 2005 pentru funcţia de procuror şef al Biroului de combatere a traficului transfrontalier de droguri, respectiv al 13-lea salariu şi 6.100 RON reprezentînd diurne şi deplasări în interes de servici.
Iovan Veronica – secretar personal la cabinetul ministrului Justiţiei Monica Macovei - Conform declaraţiei de avere din ianuarie 2006, Veronica Iovan deţine împreună cu soţul ei un apartament de 56,74 mp. dobîndit în 1991. Datoriile familiei Iovan se ridică la suma de 46 milioane lei, reprezentînd două conturi primit în anul 2003 de la CityBank şi BRD.
Lucian-Daniel Mâţu – consilier la Ministerul Justiţiei
- Atribuţiile lui Lucian-Daniel Mâţu la ministerul Justiţiei privesc aplicarea Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
- Conform declaraţiei de avere din ianuarie 2006, Lucian-Daniel Mâţu deţine un autoturism Dacia Solenza dobîndit în 2004 prin contractarea unui credit bancar. Veniturile familiei Mâţu pe anul 2005 au fost următoarele: 13.763 RON, reprezentînd salariul pentru funcţia de consilier la MJ, 8.213 RON şi 18.600, reprezentînd salariile sale şi al soţiei sale, angajaţi pe funcţia de personal auxiliar de specialitate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din Bucureşti.
Florin Plopeanu – consilier la Ministerul Justiţiei
- Conform declaraţiei de avere din luna ianuarie 2006, Florin Plopeanu deţine un autoturism Dacia Solenza dobîndit prin contractarea unui credit bancar. Veniturile lui Florin Plopeanu pe anul 2005 au fost următoarele: 42.510 RON, reprezentînd salariul pentru funcţia de consilier la MJ, 3600 RON + 2200 RON, reprezentînd salariul pe luna ianuarie 2005 şi al 13-lea salariu aferente funcţiei de procuror la Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi 2.400 RON, reprezentînd diurne şi cheltuieli de deplasare în interes de serviciu la MJ.
- În luna octombrie 2004, în calitate de procuror DIICOT a participat la decapitarea clanului “Corduneanu” din Iaşi, o reţea organizată transfrontalieră de traficanţi de droguri din Iaşi.
Mihai-Laurenţiu Politeanu – consilier la Ministerul Justiţiei
- Mihai Politeanu a absolvit în anul 2003 facultatea Central European University din Budapesta. În prezent este doctorand al facultăţii Central European University.
- În calitate de communication oficer al Societăţii Academice Române, condusă de Alina Mungiu Pippidi, a devenit în 2004 secretarul general al Coaliţiei pentru un Parlament curat.
- Conform declaraţiei de avere din noiembrie 2005, singurele venituri ale lui Mihai Politeanu pe anul 2004 constau într-o bursă pentru studii doctorale în valoare de 1.320.000 HUF acordată de Central European University din Budapesta.
- Este foarte probabil ca Mihai Politeanu să fie rudă cu soţii Manuel şi Mirela Politeanu. Manuel Politeanu este ofiţer principal I în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. În 5 ianuarie 1996, Manuel Politeanu a primit un credit preferenţial de la Bancorex în valoare de 26.367.000 lei (peste 10.000 de dolari la cursul de la acea vreme) pentru achiziţionarea unui imobil. Mirela Politeanu este judecător la Curtea de Apel Bucureşti. Este cumnata Ştefaniei Sofronea, procuror la Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Mihai Prună – consilier la Ministerul Justiţie
- La Ministerul Justiţiei, Mihai Prună are atribuţii în aplicarea Legii Nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
- Conform declaraţiei de avere din septembrie 2006, veniturile lui Mihai Prună pe anul 2005 sînt următoarele: 134,57 RON, reprezentînd salariul ca angajat al SC Croma Trading SRL, 32,6 RON, reprezentînd dividendele pe cele 1008 acţiune deţinute la SIF Transilvania Braşov şi 12.910, reprezentînd salariul de consilier la Ministerul Justiţiei.
Costel Dorin Todor – secretar general al Ministerul Justiţiei
- Costel Todor este secretar general al Ministerului Justiţiei din 21 august 2006. Anterior acestei date Costel Todor a fost secretar general adjunct.
- Conform declaraţiei sale de avere din februarie 2006, Costel Todor deţine împreună cu soţia sa un apartament de 70 mp cumpărat în Braşov în 2001, un autoturism Opel, fabricat în 2001, un cont curent în valoare de 14.300 RON, deschis în anul 2003 la Raiffeisen România, un depozit bancar în valoare de 46.747 RON, deschis în 2005 la Raiffeisen România, un depozit bancar de 3.100 RON, deschis în anul 2003 la BRD SG România, un fond de investiţii de 3.000 RON, deschis în anul 2003 la ING România şi un depozit bancar de 500 RON, deschis în anul 2003 la Bank Post România. Datoriile familiei Todor sînt de 5000 euro şi reprezintă un împrumut făcut în anul 2000 la BCR România. Veniturile lui Costel Todor pe anul 2005 sînt următoarele: 2.350 RON (membru în Consiliul de Administraţie al Regiei Autonome Multiprod), 23.088 RON (membru din partea MJ în Comisia de Privatizare CEC din cadrul Ministerului Finanţelor Publice), 6.000 RON (membru în Consiliul Superior al Contabilităţii şi Raportărilor Financiare), 3.350 RON, reprezentînd salariul de lector la Institutul Naţional de Administraţie şi 41.776 RON, reprezentînd salariul de secretar general adjunct la Ministerul Justiţiei.