Grupul de Investigaţii Politice (GIP) publică documente care demonstrează că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a început urmărirea penală într-un dosar în care actualul comisar european Dacian Cioloş este acuzat de abuz în serviciu.
Urmărirea penală a început în urma unei plângeri depuse în 19 martie 2014 de Jean-Cătălin Sandu, unul dintre cei acuzaţi în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) de către Agenţia Domeniilor Statului (ADS).
Dacian Cioloş este acuzat că în calitate de ministru al Agriculturii a decis în mod ilegal constituirea ca parte civilă a ministerului în acest dosar.
În data de 24 septembrie 2008, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a solicitat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să comunice dacă se constituie ca parte civilă în Dosarul privatizării ICA. În 14 octombrie 2008, Dacian Cioloş răspunde afirmativ DNA şi constituie Ministerul Agriculturii ca parte civilă în dosar.
Răspunsul lui Dacian Cioloş este ilegal din două motive: în primul rând pentru că însăşi solicitarea DNA-ului este ilegală şi în doilea rând pentru că ADS, instituţia subordonată Ministerului Agriculturii care realizase privatizarea, a contrazis decizia lui Cioloş.
1. Solicitarea DNA este ilegală. Potrivit acesteia, „în conformitate cu dispoziţiile art. 6 din Legea 268/2001 veniturile obţinute de A.D.S sunt virate semestrial într-un cont cu destinaţie specială al Ministerului Agriculturii”. În realitate, prevederea legală pe care se bazează solicitarea DNA fusese abrogată (prin OUG 147/2002) cu 8 luni înainte de declanşarea procesului de privatizării al ICA. „Contul cu destinaţie specială” despre care vorbeşte DNA era desfiinţat în momentul privatizării ICA. Veniturile din privatizare nu au ajuns niciodată la Ministerul Agriculturii, ci la Ministerul de Finanţe. De altfel, în 6 noiembrie 2012, Ministerul Agriculturii a transmis Tribunalului Bucureşti o adresă prin care informa că ministerul nu se poate constitui ca parte civilă în Dosarul ICA deoarece, „ca urmare a aplicării dispoziţiilor legale, începând cu data de 01.01.2003, Ministerul Agriculturii nu a mai încasat sume provenite (…) din privatizarea acţiunilor societăţilor comerciale”, contul în care se încasau astfel de sume fiind desfiinţat.
2. În al doilea rând, răspunsul dat de Cioloş a fost formulat în condiţiile în care Direcţia Juridică din minister, care solicitase lămuriri Agenţiei Domeniilor Statului cu privire la solicitarea DNA, nu îşi formulase încă nici un punct de vedere. În 17 octombrie 2008, la trei zile după ce ministrul Cioloş răspunsese DNA, Ministerul Agriculturii a trimis o nouă adresă către DNA în care prezenta punctul de vedere formulat de ADS. Această nouă adresă demonstra ilegalitatea constituirii ministerului în parte civilă. Potrivit adresei ADS, întregul proces de privatizare al ICA fusese unul corect, iar prejudiciul nu exista.
Dacian Cioloş este un apropiat al preşedintelui Traian Băsescu, cel care a cerut public în mai multe rânduri condamnarea acuzaţilor în Dosarul ICA.
Decizia de a constitui Ministerul Agriculturii ca parte civilă în acest dosar pare să-i fi folosit lui Dacian Cioloş în cariera politică. După terminarea mandatului de ministru, în 6 iunie 2009, Dacian Cioloş a fost numit de către Traian Băsescu preşedinte al Comisiei prezidenţiale pentru elaborarea unei strategii în domeniul Agriculturii. În octombrie 2009, Guvernul Boc l-a desemnat pe Dacian Cioloş în funcţia de Comisar European pentru Agricultură. În 27 mai 2014, preşedintele Traian Băsescu a declarat „opţiunea României pentru funcţia de comisar european rămâne continuarea cu Dacian Cioloş”.
