CONTRA
Călin Popescu Tăriceanu
În 14 februarie 2006, Tăriceanu a identificat şi doi miniştri vinovaţi de căderea ordonanţei DNA la votul din Senat – Monica Macovei şi Bogdan Olteanu. “Un rol a avut şi ministrul justiţiei care trebuia să urmărească parcursul ordonanţei şi să vină la dezbateri, ca şi ministrul pentru relaţia cu Parlamentul”, a spus Tăriceanu. “Există semnale că în Ordonanţa DNA sunt prevederi susceptibile de neconstituţionalitate”, a mai adăugat premierul. “Nu vreau să mă erijez în jurist, este rolul ministrului Justiţiei să definească corect aceste elemente, să aducă corecturile necesare. Nu vreau să se întîmple acelaşi lucru cum s-a întîmplat cu pachetul de legi de reformă a Justiţiei anul trecut”, a continuat Tăriceanu.
Norica Nicolai
În iulie 2005, senatorul PNL Norica Nicolai a propus ca la discuţiile privind remanierea să fie luată în calcul şi Monica Macovei. De altfel, Norica Nicolai a susţinut, alături de opoziţie, ca articolele respinse de Curtea Constituţională sunt doar “texte marginale”.
În 14 februarie 2006, Norica Nicolai s-a plîns că Monica Macovei n-a fost în Parlament decît de doua-trei ori de cînd a început legislatura şi că asta spune multe despre interesul ministrului justiţiei pentru procesul legislativ. Senatorul liberal este nemulţumit că ar fi fost nevoie de prezenţa lui Macovei, la discutarea Codului de procedură penală, dar doamna ministru a refuzat, pur şi simplu, să vină.
Crin Antonescu
În 7 martie 2006, Camera Deputaţilor a respins cererea de percheziţie a caselor lui Năstase. Cu acest prilej, Crin Antonescu a criticat-o pe Macovei: “Doamna ministru, e foarte important ce faceţi, dar cred că e foarte bine să vă reamintesc cîteva lucruri despre superiori”, a spus liderul deputaţilor PNL, indicîndu-i Monicai Macovei că parlamentul, primul-ministru şi legea îi sunt cei trei şefi. “Acest mandat nu-l aveţi de la popor, din Aleea Modrogan, de la Primăria Clujului sau de la Palatul Cotroceni, îl aveţi de la parlament, care v-a votat legile”, a afirmat Antonescu.
Teodor Meleşcanu
În 14 februarie 2006, referindu-se la relaţia dintre Monica Macovei şi parlamentari, senatorul PNL Teodor Meleşcanu a declarat că i se pare normal ca miniştrii să fie prezenţi atunci cînd legile importante se discută în comisii şi în plen. Şi asta, pentru a-şi argumenta şi a-şi susţine propunerile de acte normative.
Radu Câmpeanu
În 26 octombrie 2005, referindu-se la declaraţia ministrului justiţiei, Monica Macovei, conform căreia în perioada imediat următoare va scoate la iveala “mari dosare de corupţie”, Radu Câmpeanu a precizat că, “în general, oameni ca noi se sperie de ceea ce spun comisarii europeni”. Potrivit lui Câmpeanu, chiar şi preşedintele Traian Băsescu, la vederea Raportului de ţară, a subliniat că este nevoie ca, de acum înainte, să nu existe toleranţă faţă de corupţie. Totodată, şeful statului a menţionat că “Justiţia nu şi-a înţeles încă responsabilitatea” faţă de rolul pe care îl are în procesul de integrare al României în Uniunea Europeană. În acest sens, senatorul liberal a apreciat că preşedintele a exagerat în privinţa Justiţiei. “Cei din Ministerul Justiţiei ştiu foarte bine ceea ce fac. Nu sunt nişte oameni incompetenţi, însă ministrul Monica Macovei nu va protesta niciodată faţă de ceea ce spune Traian Băsescu”, a mai arătat Campeanu.
Markó Béla
În 12 februarie 2006, Markó Béla a respins categoric posibilitatea ca Executivul să recurgă la asumarea răspunderii pentru Ordonanţa DNA: “Nu vom accepta în nici un caz asumarea răspunderii, ordonanţa trebuie retrimisă în Parlament şi dezbătută acolo. Pentru că legiferarea aparţine, prin definiţie, Parlamentului, el trebuie să facă legile, iar evitarea lui prin asumarea răspunderii, procedeu care tinde să devină un obicei, este extrem de periculoasă!”. Odată cu refuzul de a accepta solicitarea ministrului Justiţiei în acest sens, liderul UDMR a dat glas şi iritării că “nici d-na Macovei, nici dl. Morar nu au răspuns invitaţiei la comisia parlamentară la care au fost invitaţi, ba chiar d-na ministru şi-a permis anumite afirmaţii la adresa parlamentarilor, pe care nu le putem accepta”.
În 25 aprilie 2006, răspunzînd unor atacuri venite din partea lui Macovei, Marko Bela a declarat: “Doamna ministru s-a certat cu toata lumea. (…) Domnia sa crede că numai dînsa are dreptate şi deţine adevărul, şi nu o interesează opinia altora. E păcat, pentru că e o persoana care s-a angajat să eficientizeze lupta pentru combaterea corupţiei” (vezi Scandaluri – Conflictul Monica Macovei – UDMR)
Kelemen Hunor
În 25 aprilie 2006, răspunzînd unor atacuri venite din partea lui Macovei, deputatul UDMR Kelemen Hunor a spus că ministrul Justiţiei reprezintă pentru Uniune, “cea mai mare dezamăgire” dintre toţi membrii Guvernului. “Noi aşteptăm scuzele doamnei Macovei sau dovezile. Dacă nu vine nici cu scuze, nici cu dovezi, atunci înseamnă că într-adevăr a rămas cu mentalitatea de procuror comunist, care poate să arunce acuze gratuite, mincinoase, fără să aducă dovezi şi nici nu este în stare să ceară scuze”, a spus Kelemen.
Marton Arpad
În 14 februarie 2006, Marton Arpad, liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor, a declarat referindu-se la procedura parlamentară pentru aprobarea percheziţiei casei lui Adrian Năstase: “Prima care a greşit este Macovei. Ea a făcut primul abuz. Nu a respectat Constituţia. Macovei şi Morar au greşit”.
Adriean Videanu
În februarie 2005, au apărut informaţii că Adriean Videanu a blocat un proiect de lege privind reducerea evaziunii fiscale redactat de Ministerul de Justiţie şi Ministerul de Finanţe. În urma apariţiei în presă a informaţiilor despre blocarea acestui proiect, Adriean Videanu a recunoscut că l-a primit, dar a susţinut că nu l-a promovat pentru că nu a fost bine redactat. Mai mult, el şi-a criticat colegii din guvern, declarînd că “dacă Monica Macovei şi Ionuţ Popescu cred că mărind pedeapsa de la 10 ani la 12 ani se rezolvă evaziunea fiscală în România se înşală. Nu este suficient ce au făcut şi o să am o discuţie cu ei să le explic lacunele proiectului”.
Ioan Oltean
În 9 septembrie 2005, vicepreşedintele PD Ioan Oltean a declarat, la Bistriţa Năsăud, că ministrul Monica Macovei a făcut greşeala să se refere la cazul Ciupe, pronunţîndu-se într-un dosar nedefinitivat. Oltean a spus că într-o cauză care se află pe rol “nici măcar ministrul Justiţiei nu are voie să se pronunţe, putînd, în felul acesta, să influenţeze într-un fel sau altul instanţa care judecă”. “Personal, o rog pe doamna ministru să studieze dosarele care vizează faptele săvîrşite de Liviu Ciupe, pentru a constata exact starea de fapt, înainte de a afirma faptul că procurorul Daniel Morar este nevinovat şi că a instrumentat cauza respectivă în stricta concordanţă cu normele procedurale penale”, a adăugat Ioan Oltean. (vezi Scandaluri – Numirea lui Daniel Morar)
Virginia Şerbănescu – senator PD
Într-un interviu publicat în 31 mai 2006 de Jurnalului Naţional, senatoarea PD Virginia Şerbănescu a acuzat-o pe Monica Macovei de şantaj. Şerbănescu a acuzat-o pe Macovei că a făcut presiuni pentru a-l determina pe fiul său, Marius Şerbănescu, să renunte la acţiunea în instanţă, prin care atacase ca ilegal un ordin al ministrului. Şerbănescu: “Cred că Monica Macovei n-a depăşit condiţia de procuror comunist.” (vezi Scandaluri)
Sergiu Andon
Deputatul PC Sergiu Andon i-a cerut, în 20 iunie 2006, premierului Călin Popescu Tăriceanu, printr-o declaraţie susţinută în plenul Camerei, să o demită pe ministrul Justiţie, Monica Macovei, ameninţînd, în caz contrar, cu ieşirea PC de la guvernare şi cu introducerea unei moţiuni de cenzură. Deputatul conservator, preşedinte al Comisiei Juridice şi avocat al liderului PC Dan Voiculescu, a susţinut o declaraţie politică pe tema combaterii criminalităţii prin lege şi “salvarea justiţiei prin remanierea Guvernului”. Macovei era acuzată de lipsa oricăror reforme constructive în justiţie. “Ceea ce s-a întreprins a fost haotic, distructiv, animat de răzbunări şi lupte personale, ori de dorinţa formării şi întreţinerii unei false aureole de haiduc al dreptăţii”, a mai susţinut Sergiu Andon. În plus, el a arătat că ministerul condus de Monica Macovei “excelează fie prin proiecte întîrziate şi proaste”, dînd exemplul Codului Penal, fie printr-o “atitudine de delăsare şi transfer tacit al competenţelor sale către alte ministere”. Amînarea cu doi ani a momentului adoptării Codului Penal reprezintă, conform preşedintelui Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, unul dintre cele mai “scandaloase” cazuri. Această întîrziere a condus, potrivit afirmaţiilor lui Andon, la “bulversarea” sistemului juridic. El acuză însă şi faptul că acest “comportament straniu şi distructiv” al ministrului este asociat şi cu “dezinformarea gravă” a Executivului. Conform purtătorului de cuvînt al PC, Bogdan Ciucă, declaraţia lui Andon a fost însuşită de Partidul Conservator.
Nicolae Popa – deputat PC
În 13 iunie 2006, cu ocazia discutării raportului de activitate al CSM în faţa plenului reunit al celor două Camere, Monica Macovei a atacat CSM. Alocuţiunea lui Macovei nu a făcut decât să stârnească reacţii din partea opoziţiei, dar şi a partidelor de la putere. “Nu mi se pare corect ca Macovei să critice activitatea CSM. Nu prin critici şi nu prin contradicţie se pot rezolva problemele, ci prin colaborare”, a spus deputatul PC Nicolae Popa.
Lucian Bolcaş
În 8 iunie 2006, prim-vicepreşedintele PRM Lucian Bolcaş afirma că “majoritatea amendamentelor aduse Codului de procedura penală se izbesc de un haos legislativ generat de doamna Monica Macovei”. “Se încearcă a se introduce un sistem pe care l-aş numi totalitar în administrarea actelor penale. În perioada în care procurorii pot face interceptări fără autorizaţie, se pot culege multe date cu caracter privat, ce pot fi folosite în alte scopuri decît cele declarate. Dacă vom conjuga acest aspect cu ideea că interceptările să fie făcute de procurorii numiţi de doamna Macovei pe funcţie, putem spune că doamna în cauză vrea să-şi construiască propria poliţie politică”.
Dieter Schlafen, consilierul de preaderare în domeniul Justiţiei
În 17 mai 2005, în cadrul şedinţei CSM, au fost dezbătute propunerile magistraţilor legate de modificările celor trei legi ale Justiţiei. Preşedintele CSM, Dan Lupaşcu, a primit o scrisoare de la consilierul de preaderare în domeniul Justiţiei, Dieter Schlafen, prin care oficialul UE critică modificările legislative propuse de Ministerul Justiţiei, pe motiv ca încalcă Constituţia şi angajamentele asumate de România la încheierea negocierilor pentru Capitolul 24.
Schlafen considera că “lucrurile nu pot fi decît bune sau rele, albe sau negre. Iar propunerile Ministerului Justiţiei sunt rele şi negre.” “Multe dintre propunerile de modificare deviază în mod flagrant de la ceea ce ar putea fi considerate unele dintre cele mai importante obiective cuprinse în actualele legi, astfel cum erau acestea cînd au fost încheiate negocierile pentru Capitolul 24. În acel moment, politicul era exclus. Acum, este în curs de a reintra, şi aceasta prin încălcarea Constituţiei şi a obiectivelor ce trebuie urmărite privitor la independenţa şi imparţialitate. Prin deviere de la situaţia actuală, preşedintele României şi ministrul Justiţiei ar urma să aibă un rol important în ceea ce priveşte cariera judecătorilor şi, chiar mai mult, în cea a procurorilor. Oricum, s-ar putea spune ca fiecare judecător şi procuror care îşi doreşte o carieră ar face mai bine să îşi supravegheze subconştientul atunci cînd hotărăsc în cazuri ce ar putea prezenta interes pentru cei care deţin puterea în a doua putere în stat”.
Dieter Schlafen arată în aceeaşi scrisoare că legile pe care Ministerul Justiţiei vrea să le modifice reprezintă “parte a bazei pentru închiderea Capitolului 24”. În scrisoarea adresata membrilor CSM, euroconsilierul nu găseşte o motivaţie logică: “Iritarea mea este completă cînd mă gîndesc că ministrul Justiţiei vrea chiar să grăbească proiectul pe calea unei ordonanţe de urgenţă, astfel cum a fost prezentată astăzi Consiliului. În egală măsură, sunt şocat să vad cum interpretează şi pune în aplicare Ministerul Justiţiei noţiunea de «participarea celor implicaţi», prin presiuni pentru o declaraţie din partea Consiliului în cîteva zile pe marginea a trei legi”. Consilierul german sfătuieşte Consiliul Superior al Magistraturii să refuze orice discuţie cu Ministerul Justiţiei: “De vreme ce Ministerul Justiţiei nu prezintă nici un fel de argumente pentru modificările intenţionate, în opinia mea, nu există nici măcar o baza de discuţii. De fapt, CSM ar trebui sa refuze orice discuţie atît timp cît Ministerul Justiţiei nu prezintă o astfel de expunere conform standardului în orice stat membru UE”.
Viorica Costiniu
În 25 ianuarie 2006, Viorica Costiniu, preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR) a declarat: “Este un recul al reformei faptul că, la cîteva luni de la modificările legilor Justiţiei, în vigoare din septembrie 2004, modificate la începutul lui 2005 şi apoi în august 2005, s-a intervenit în forţă cu preluarea parchetelor sub autoritatea ministrului Justiţiei”. (vezi Macovei vs. magistraţi şi Macovei vs. CSM)
Dan Lupaşcu
În 12 ianuarie 2006, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dan Lupaşcu, a declarat într-un interviu publicat de Jurnalul naţional: “Ministrul Justiţiei minte şi minte într-un mod în care a făcut-o aproape constant. A reuşit să păcălească multă lume în cursul anului 2005, deformînd realitatea.” (vezi Macovei vs. CSM)
ONG-uri
În 7 iunie 2006, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Centrul de Resurse Juridice şi Transparency International România au demontat, punct cu punct, proiectul Ministerului Justiţiei referitor la declararea şi controlul averilor, conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor pentru demnitari. Renate Weber, Georgiana Iorgulescu şi Victor Alistar, şefii celor trei organizaţii, au considerat că proiectul Macovei reprezintă un regres faţă de actul normativ pe aceeaşi temă, adoptat de Camera Deputaţilor încă din 2004 şi uitat, se pare, de aproximativ un an, prin sertarele senatorilor. Ei arată că definiţiile privind conflictele de interese şi incompatibilităţile sunt mult mai clare în proiectul aflat la Senat, iar reglementările au o mai mare coerenţă. De asemenea, se relevă faptul că documentul propus de minister are concepte nedefinite şi formulări vagi, în totală contradicţie cu jurisprudenţa CEDO, potrivit căreia legea trebuie să fie “clară şi predictibilă”. Se oferă ca exemplu trimiterea la relaţiile dintre magistraţi, în proiectul Monicăi Macovei folosindu-se sintagma “legături de strânsă afecţiune”, fără a se preciza instrumentul de evaluare a acestei stări de drept. Formulări precum “bunuri ce nu se justifică în mod rezonabil” sau “cheltuielile familiei în funcţie de standardul de viaţă” nu sunt urmate de enumerarea criteriilor după care se va aprecia “rezonabilitatea” justificării sau “standardul de viaţă”. Totodată, se atrage atenţia ministerului Justiţiei că proiectul său conţine o serie de confuzii între procedura contenciosului administrativ, cea fiscală, civilă, toate acestea fiind împletite cu elemente de procedură penală şi conducând la inaplicabilitatea legii. Mai mult, Agenţia Naţională de Integritate, înfiinţată prin documentul în cauză, este învestită să emită decizii privind incompatibilitatea şefului statului, fapt ce contravine flagrant prevederilor Constituţiei. Preşedintele FSD, Renate Weber, a declarat că, pentru asemenea greşeli şi multe altele, recomandă Cabinetului Tăriceanu să renunţe la ideea asumării răspunderii asupra proiectului respectiv. “Oricum nu sunt o susţinătoare a variantei adoptării legilor prin asumarea răspunderii. Nu ştiu cum a putut ieşi aşa acest proiect. Probabil au lucrat la el persoane care nu au suficientă experienţă. Mă exprim şi eu cât pot de academic”, a spus Renate Weber. Ea consideră că s-ar impune o sesiune extraordinară a parlamentului, întrucât actul normativ este o urgenţă legislativă, impusă de către oficialii europeni. (vezi şi Alţii despre Monica Macovei – Renate Weber)
Proiectul legii privind controlul averilor a fost criticat de ONG-uri: “Proiectul e prost de la un capăt la altul”, este de părere Radu Nicolae, coordonator al proiectului de integritate publică derulat de Centrul pentru Resurse Juridice (CRJ). “În primul rînd, e foarte mare (are 78 de pagini – n.r.), în el fiind incluse lucruri de detaliu, care nu au ce căuta într-o lege. Apoi, o parte din prevederi le dublează pe cele din legislaţia actuală, deoarece prin acest proiect vechile acte normative nu sunt abrogate”, este de părere expertul CRJ.
În 9 ianuarie 2006, analizînd şi comentînd cazul lui Gregorian Bivolaru, Valentin Stan a susţinut că Monica Macovei nu stăpîneşte bine legislaţia internaţională şi pe cea românească în materie de extradare, pe care le încurcă între ele. “Monica Macovei habar nu are ce spune Convenţia Europeană cu privire la extrădare şi ce spune legea românească”, a afirmat Valentin Stan. Despre acordarea statutului de refugiat lui Gregorian Bivolaru în Suedia, analistul politic a spus că acesta “ţi se dă nu cînd Justiţia nu funcţionează, ci cînd, în ţara ta, viaţa îţi este în pericol”, ceea ce înseamnă ca “statul funcţionează prost, iar autorităţile de stat întotdeauna sunt reprezentate la cel mai înalt nivel de Guvern, nu de Justiţie”. “Aceasta palmă nu este dată sistemului juridic, ci Guvernului Călin Popescu Tăriceanu”, a conchis Valentin Stan. Cît despre ancheta derulată acum pentru stabilirea responsabilităţilor în cazul scăpării printre degete a lui Bivolaru, analistul politic este de părere ca trebuia să fie “primul lucru făcut de Monica Macovei la preluarea mandatului de ministru”
Victor Babiuc
În 19 octombrie 2005, Victor Babiuc, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României a publicat un material în care o critică pe Monica Macovei şi poziţia acesteia de menţinere a Registrului Comerţului în subordinea Ministerului Justiţiei. Ministrul Justiţiei se opune acestei iniţiative legislative invocînd “existenţa unei directive europene” şi “necesităţile de integrare europeană pe Capitolul 5”. Babiuc susţine că “aceste trimiteri la autoritatea superioară a UE şi la obligaţiile asumate de România în negocierile de aderare sunt eronate”. Potrivit lui Babiuc, “doamna ministru este greşit informată şi, la rîndul ei, dezinformează opinia publică. Nu există nici o directivă europeană care să solicite ca evidenţa firmelor să fie ţinută de Ministerul Justiţiei”. “În ceea ce priveşte Capitolul 5, la care face referire doamna ministru Macovei, din nou lucrurile stau cu totul altfel decît le prezintă domnia sa. Capitolul 5 nu conţine nici o prevedere şi nici o recomandare cu privire la cine anume să gestioneze Registrul Comerţului.” “Celelalte două motive pe care le invocă doamna ministru sunt la fel de puţin întemeiate. Domnia sa afirmă că Registrul a funcţionat mai bine la Ministerul Justiţiei decît la Camere şi ca sistemul cameral este zguduit de conflicte interne care ar putea afecta buna funcţionare a Registrului. Sînt din nou nevoit să constat că doamna ministru este greşit informată şi, în consecinţă, dezinformează.”
Adrian Năstase
În 15 mai 2002, la întîlnirea cu Comisia de monitorizare a APCE, Monica Macovei l-a întrebat pe Adrian Năstase despre stadiul îmblînzirii pedepselor din Codul Penal privind delictele în presă. Supărat, Adrian Nastase a spus că Monica Macovei este “o distinsă avocată care a avut întotdeauna clienţi extrem de selecţi”.
9 februarie 2006: Adrian Năstase: „Această poliţie politică condusă de Monica Macovei şi de Daniel Morar încearcă să murdărească absolut tot ceea ce ar putea să se opună unui plan diabolic de organizare a alegerilor anticipate”.
Ion Iliescu
În 14 octombrie 2005, Ion Iliescu a declarat: “Dreapta a lucrat foarte inteligent în planul societăţii civile. Timp ce 15 ani şi-au format oameni la burse plătite de Soros şi au format societatea civilă care, de fapt, sunt doar cîţiva: madam Weber, madam Mungiu, madam Macovei”
Antonie Iorgovan
În 26 iunie 2005: Senatorul Antonie Iorgovan a fost foarte dur în exprimare la adresa ministrului Monica Macovei. Dupa ce a spus că era normal ca aceasta să se dea în stambă, senatorul PSD prahovean a precizat: “Eu nu o atac pentru că s-a îmbătat. Cred că nu ieşea foc fără fum. Problema este alta. Această Monica Lewinski apare ca un om neutru, cînd, de fapt, ea este o expresie a dreptei perdante”, făcînd aluzie la faptul că mama Monicăi Macovei este membră a PNŢCD.
Victor Ponta
În 8 iunie 2006, deputatul PSD Victor Ponta a declarat că “doamna Macovei este mînată de încăpăţînare şi orgolii personale şi vrea să strîngă întreaga putere judecătorească în mîna dînsei”. “Personal cred c-a fost miliţian, în vechiul regim, iar nu procuror. Nu este preocupată de a face justiţie, de a face dreptate. Organizaţiile societăţii civile au tot înghitit abuzurile iniţiate de Ministerul Justiţiei, pînă cînd n-au mai putut”, a mai afirmat Ponta. “Toţi parlamentarii se tem că ne pîrăşte la Bruxelles, cum eram pîrîţi, pe vremuri, la Moscova. Bineînţeles că amendamentele prezentate sunt nişte aberaţii”. În 14 februarie 2006, Norica Nicolai s-a plîns că Monica Macovei n-a fost în Parlament decît de doua-trei ori de cînd a început legislatura şi că asta spune multe despre interesul ministrului justiţiei pentru procesul legislativ. Senatorul liberal este nemulţumit că ar fi fost nevoie de prezenţa lui Macovei, la discutarea Codului de procedură penală, dar doamna ministru a refuzat, pur şi simplu, să vină.
PRO
Traian Băsescu
Într-un interviu publicat în 3 martie 2005, în Evenimentul Zilei, Adriana Săftoiu spunea: “Pot garanta că doamna Macovei are toata susţinerea preşedintelui”.
În 30 martie 2005, la şedinţa extraordinară a Guvernului, Traian Băsescu a afirmat că ministrul Justiţiei, Monica Macovei, se bucură de tot sprijinul sau în reformarea sistemului judiciar, în pofida unor reacţii de opoziţie faţă de acţiunile acesteia. “Pentru că am observat reacţii absolut nejustificate ale unor structuri din Justiţie cu privire la voinţa manifestată de ministrul Justiţiei de a reforma sistemul, vreau să spun public că doamna Monica Macovei se bucură de tot sprijinul meu pentru efortul excepţional pe care îl face pentru modernizarea şi reformarea unui sistem al Justiţiei care are procentaj ridicat de ineficienţă, de incorectitudine şi – de ce să ne ferim de termenul corect – de corupţie”. Băsescu a adăugat că astfel de reacţii sînt “reacţii care vor să intimideze şi să blocheze”, dar politicul nu se va da la o parte în lupta de curăţare a sistemului judiciar şi pentru diminuarea corupţiei, în special a celei la nivel înalt. “Din acest motiv, nimeni nu va fi intimidat de conferinţe de presă, de poziţii care povestesc despre aşa-zisa, dorită şi democratică independenţă a Justiţiei. Nu vom permite o Justiţie independentă în corupţie şi ineficientă”, a mai precizat preşedintele.
În 19 aprilie 2005, Preşedintele Traian Băsescu i-a anunţat pe membrii CSM că Monica Macovei are toată susţinerea sa şi a Alianţei PNL-PD şi că în nici un caz nu va fi înlocuită din funcţie. De aceea, şeful statului le-a cerut “să renunţe la orgolii” şi să colaboreze cu ministrul Justiţiei. “Găsiţi o formulă de colaborare”, a cerut Traian Băsescu. În acest moment, unul dintre membrii Consiliului a intervenit, spunînd că şi CSM ar dori să se bucure de susţinerea preşedintelui ţării. Băsescu a răspuns că CSM are susţinere “a priori”, dar că “ţi se lipesc de suflet” instituţiile eficiente. “Deocamdată, eficienţă am remarcat la ministrul Justiţiei”, a adăugat Traian Băsescu, precizînd că a primit semnale în acest sens atît în ţară, cît şi la Bruxelles. El a mai spus că în privinţa altor părţi ale Justiţiei nu are acelaşi tip de feed-back.
În 30 septembrie 2005, Traian Băsescu: “Pot spune că Monica Macovei este cel mai apreciat ministru în procesul de îndeplinire a responsabilităţilor pe care şi le-a asumat România prin Tratatul de aderare”.
În 11 decembrie 2005, în faţa membrilor CSM, Băsescu a fost categoric: “Ministrul Justiţiei, Monica Macovei, are susţinerea Alianţei şi a mea să-şi ducă pînă la capăt mandatul şi în nici un caz nu va fi schimbată din Guvern.”
Călin Popescu Tăriceanu
În 26 martie 2005, premierul Tăriceanu a declarat: “Ministrul Monica Macovei s-a angajat într-o luptă extrem de curajoasă cu tarele sistemului. Văd cu îngrijorare cum sistemul încearcă să se autoprotejeze şi văd de asemenea cu îngrijorare că ceea ce înseamnă componenţa de luptă anti-corupţie pare să fie marcată mai degrabă de o ineficienţă cronică. Vreau să ştiţi că ministrul Macovei are toată susţinerea politică, a mea şi a Guvernului din care face parte, în această luptă care nu va fi uşoară. Aceasta luptă va trebui să se soldeze cu nişte rezultate importante şi nu cu mărunţişuri, cu trenarea dosarelor sau cu explicaţii care nu ţin loc de soluţii”, a declarat Tăriceanu la finalul şedinţei de Guvern.
În 30 martie 2005, premierul Tăriceanu şi-a exprimat sprijinul pentru Monica Macovei, considerînd injuste atacurile la adresa ministrului Justiţiei. “Avînd în vedere duritatea şi amploarea lor, îmi dau seama că acţiunile sale sunt exact ceea ce trebuie pentru a distruge caracatiţa care a pus stăpînire în ultimii ani pe societatea românească şi pe aparatul judiciar”, a spus premierul.
Emil Boc
În 23 iulie 2005, Emil Boc a declarat: “Despre ministrul Monica Macovei PD-ul nu are ceva de spus. Ea a fost propusă de noi, dar nu sîntem responsabili, ca partid, de activitatea ei. Evaluarea activităţii depuse de ministrul Justiţiei o va face premierul şi, eventual, preşedintele Băsescu. Noi vom analiza doar activitatea miniştrilor PD”. În 26 iulie 2005, Emil Boc a declarat că Ministrul Justiţiei, Monica Macovei, a fost invitată să prezinte, la şedinţa Colegiului Director al PD, bilanţul activităţii ei în primele şase luni de guvernare. La această reuniune a conducerii Partidului Democrat vor prezenta rapoarte toţi miniştrii PD, dar Macovei nu este membră a acestui partid, fiind doar susţinută de PD. Boc a spus ca “speră” ca Monica Macovei să răspundă invitaţiei. Preşedintele PD a insistat însă ca, cel puţin deocamdată, nu se pune problema schimbării lui Macovei “nici ca principiu”, iar ea beneficiază de susţinerea necondiţionată a PD..
În 26 iulie 2005, la emisiunea Întrebările Realităţii, Monica Macovei a declarat că se va duce la şedinţa PD din proprie iniţiativă: “Nu m-au chemat, iar eu auzind că există această întâlnire în care miniştri spun cei au făcut în aceste 6 luni, am sunat şi am spus că vreau să merg şi eu pentru că mi se pare normal să le spun, să povestesc ce am făcut în aceste 6 luni, şi mai departe ce am de gând să fac, dar am de gând să fac acelaşi lucru şi cu liberalii, cu toată lumea, deci să merg peste tot şi să spun, fiindcă Justiţia este foarte importantă, da, deci spunând că eu sunt independentă şi să nu spun nimănui ce fac, nu mi se pare corect, deci voi merge peste tot.”
În 29 ianuarie 2006, Emil Boc a declarat, referindu-se la întîlnirea dintre Tăriceanu, Macovei şi Patriciu: “Aceasta întîlnire, în mod normal, nu trebuia să aibă loc”.
Gigi Becali
În aprilie 2005, Gigi Becali a declarat: “M-a deranjat că Ţiriac a atacat-o nejustificat pe Monica Macovei. Eu înţeleg că îşi apără băiatul, dar de aici şi pînă la a-l ataca pe ministrul Justiţiei este drum lung. Să nu mai vorbească Ion Tiriac de moralitate, în condiţiile în care a fost împreuna cu Ilie Botoş la o vilă. Fiul lui este mai moral decît el”.
În iunie 2005, Gigi Becali a declarat la emisiunea Naşul: “Am încredere în Monica Macovei”.
Miron Cozma
În 14 iunie 2005, la emisiunea 100% de la Realitatea TV, Miron Cozma a declarat: “Am încredere în doamna ministru Monica Macovei, am încredere, am urmărit-o, şi vă spun eu, dacă nu vedeam atitudinea dânsei, şi lupta dânsei împotriva unor structuri mafiote din sistemul justiţiei, nu dădeam declaraţii, nu aveam încredere, or, la ora asta am încredere!”
Sergiu Nicolaescu
În 2005, Sergiu Nicolaescu la B1TV: “Eu am încredere în doamna Macovei, eu o cunosc dinainte de a fi ministru, era un om foarte serios şi trebuie lăsată să finalizeze măsurile pe care le-a luat, bineînţeles dacă nu dovedesc aceste măsuri că sunt absurde. Eu cred că trebuie lăsată doamna Macovei să-şi termine acţiunea. Nu poate fi schimbat cineva în plină mişcare a aplicării marii schimbări.”
ONG-uri
În 27 februarie 2005, zece organizaţii nonguvernamentale au semnat un document prin care îşi anunţa sprijinul faţă de ministrul Justiţiei, Monica Macovei, şi ministrul finanţelor, Ionuţ Popescu, în lupta cu grupurile de interese din justiţie şi afaceri. Documentul celor zece ONG-uri a fost făcut public la numai două zile după ce şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, Jonathan Scheele, a declarat că, prin acţiunile din ultima săptămînă, ministrul Monica Macovei demonstrează că vrea să ducă la bun sfîrşit procesul de reformă în justiţie. Agenţia de Monitorizare a Presei – Academia Caţavencu, Alianţa Civică, APADOR-CH, Asociaţia Pro Democraţia, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul pentru Resurse Juridice, Grupul pentru Dialog Social, Societatea Academică din România, Fundaţia pentru o Societate Deschisă şi Transparency International îşi arată îngrijorarea “faţă de atacurile concertate contra miniştrilor Justiţiei şi finanţelor, chiar în zilele în care aceştia au început lupta cu grupurile de interese din justiţie şi afaceri. Societatea civilă salută prima executare curajoasă a unor mari firme, inclusiv de presa, ca şi încercarea de a face transparent felul în care operează Parchetul General, instituţie care nu se bucură de credibilitate la nivelul publicului şi care ar trebui să fie prima interesată în a se reforma”.
În document se mai precizează: “Aceste gesturi curajoase ale miniştrilor reformişti nu sînt îndreptate contra unor persoane sau firme anume, ci contra unui mod discreţionar de a opera al organelor de stat şi pentru a reuşi în încercarea fundamentală a unui stat de drept: aceea de a demonstra că persoanele şi firmele sînt egale în faţa legii. Este în interesul public ca practicile netransparente şi arbitrare din justiţie şi ale organelor de control fiscal să fie expuse opiniei publice şi eliminate”.
Cele zece ONG-uri cer preşedinţiei, parlamentului şi guvernului să le ofere, în continuare, tot sprijinul celor doi miniştri: “Această luptă nu poate fi uşoară. Cei care vor să fie deasupra legii au mijloace financiare şi reţele de influenţă şi vor lupta pentru a-şi apăra privilegiile. Există suspiciuni că această campanie de presă orientată împotriva celor doi miniştri este iniţiată şi alimentată de către grupuri de interese economice şi politice, care se văd ameninţate de faptul că legile încep să le fie aplicate şi lor. Ca apărători ai unei agende transparente, pusă în slujba interesului public, solicităm preşedinţiei, parlamentului şi guvernului să aplice cu fermitate mandatul care le-a fost încredinţat, sprijinind pe cei care înfăptuiesc reforma. Aceştia au nevoie, pe lîngă sprijinul societăţii civile, şi de sprijinul politic total al celor care le-au încredinţat atît de dificilele misiuni pe care ei încearcă să le pună în aplicare”.
Ollie Rehn, comisarul european pentru extindere
În 16 iunie 2005, Comisarul pentru extindere Ollie Rehn a declarat că apreciază modificările propuse la legile privind reforma Justiţiei, dar a subliniat necesitatea ca prevederile să fie şi aplicate, în condiţiile în care ele vor fi evaluate precis prin raportul de ţară. Rehn a transmis felicitări ministrului Monica Macovei, pentru determinarea dovedită în legătură cu aplicarea reformelor în sistemul judecătoresc. Comisarul şi-a declarat expres susţinerea pentru adoptarea celor trei legi esenţiale pentru reformarea Justiţiei: privind statutul magistraţilor, organizarea CSM şi organizarea judiciară – toate cuprinse în pachetul pentru care Guvernul îşi asumă răspunderea în Parlament. “Am primit informaţii despre noul pachet legislativ şi am fost consultaţi anterior de autorităţile române”, a declarat Ollie Rehn, adăugînd că se impune şi trecerea de la “adoptarea unor faimoase legi la răsunătoare implementări pe teren”.
Franco Frattini, vicepreşedinte al Comisiei Europene, comisar european pentru Justiţie, Libertate şi Securitate
În 9 februarie 2006, Frisco Roscam Abbing, purtătorul de cuvînt al lui Franco Frattini, comisarul european pentru Justiţie, a declarat pentru Deutsche Welle că, în privinţa campaniei de presă împotriva Monicăi Macovei, Frattini apreciază efortul ministrului Macovei, “care asigura reforma reală a Justiţiei, şi nu pe cea din hîrtii.”
În 13 martie 2006, Franco Frattini, vicepreşedintele Comisiei Europene, a declarat, într-un interviu publicat de Cotidianul: “Aş dori să-i felicit pe miniştrii Vasile Blaga şi Monica Macovei pentru perseverenţa cu care au administrat lupta cu corupţia dar şi pentru rezultatele obţinute până acum, mai ales că România a fost monitorizată foarte atent în ultima perioadă.” Franco Frattini, care este şi comisar pentru Justiţie, Libertate şi Securitate, a criticat votul din Parlament împotriva ordonanţei DNA şi respingerea cererii de percheziţie în cazul Adrian Nastase. ,,Cred că cei care joacă acest joc extrem de straniu, se joacă cu viitorul ţării. De aceea sper ca doamna Macovei, preşedintele Băsescu şi premierul Tăriceanu vor primi sprijinul pentru ordonanţa DNA şi pentru toate cererile, pentru a înainta în investigaţiile de corupţie. Este absolut nebuneşte să te joci cu viitorul ţării şi cu aderarea ei, asta e situaţia reală.” Vicepreşedintele Comisiei Europene a mai declarat că reforma justiţiei, aprobata în iulie 2005, este una bună şi acum trebuie implementată. Frattini considera că este împotriva bunului-simţ, nu doar împotriva principiului de a stabiliza sistemul judiciar, ideea de a schimba după numai opt luni sistemul de numire a şefului DNA, acum desemnat de către ministrul Justiţiei. Oficialul european s-a declarat încrezător că Parlamentul o va sprijini total pe Monica Macovei. Altminteri, spune Frattini, ar fi un dezastru pentru România.
Jonathan Scheele
Într-un interviu publicat în Caţavencu (18-24 ianuarie 2006), şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România, declara că Monica Macovei “a făcut o treabă bună. În primul rînd, continuînd construirea reformei începute în 2004. A făcut multe lucruri bune, a făcut posibile resurse, dar reforma nu este doar în puterea ministerului, ci şi a CSM şi a magistraţilor. Este necesară o colaborare a ministerului cu CSM. Ministrul trebuie să aibă o relaţie bună cu membrii CSM, fără nici un dubiu.” Întrebat dacă CSM-ul e o piedică în calea reformei, Scheele a răspuns “E caricatural să spui că tot ce face Macovei este bine şi ce face CSM blochează reforma. CSM a făcut lucruri bune, mai multe sînt necesare.”
George Soros
În 6 iunie 2005, întrebat despre reticentele unor oficiali europeni faţă de aderarea României la UE în 2007, George Soros a spus că speră ca lucrurile să se îmbunătăţească prin pachetul legislativ iniţiat de Monica Macovei. “Statutul puterii judecătoreşti şi corupţia ca urmare a lipsei de urmărire corespunzătoare în justiţie reprezintă un obstacol principal. Dar sper ca noua legislaţie să aducă o îmbunătăţire corespunzătoare, pentru ca România să se califice”, a spus Soros.
Presa internaţională
În 12 februarie 2006, Le Monde a publicat un articol intitulat: “Partidele româneşti se răzvrătesc împotriva politicii anticorupţie”. “Le Monde” notează ca “Bucureştiul a început curăţenia pentru a convinge Bruxelles-ul de bunele sale intenţii”, numind-o pe Monica Macovei “Doamna Curăţenie”.
În 17 martie 2006, a apărut în Le Figaro un articol elogios la adresa activităţii de ministru a Monicăi Macovei: Un veritabil război împotriva corupţiei a fost declanşat la Bucureşti, de către ministrul Monica Macovei, “privită de presă ca un fel de coşmar al clasei politice”. Macovei “face curăţenie în clasa politică înainte ca raportorii Comisiei Europene să se pronunţe asupra aderării României”, arată ziarul, amintind că “şase parlamentari influenţi şi doi foarte bogaţi oameni de afaceri au fost scoşi la examen”. Dintre aceştia, “majoritatea aparţin sau sunt apropiaţi fostului Pardid Social Democrat”, dar sunt amintiţi şi premierul Tăriceanu “suspectat că a beneficiat de informaţii confidenţiale pentru cumpărarea de acţiuni Rompetrol” şi vicepremierul Copos “acuzat că a vândut 38 de spaţii comerciale supraevaluate către Loteria Română”. Pentru “Le Figaro”, faptul că atâţia politicieni sunt anchetaţi şi că un preşedinte al Camerei Deputaţilor a demisionat “nu s-a mai văzut în România”, dar ziarul remarcă şi că “doar Partidul Democrat al preşedintelui Băsescu a fost cruţat”. Dintre toate figurile de “peşti mari”, publicaţia îi acordă cea mai mare atenţie lui Adrian Năstase, cel care “cristalizează azi toate resentimentele” şi pentru care “se manifestă un interes care frizează linşajul mediatic”. “Le Figaro” notează ironic că “biroul anticorupţie după model italian” a fost creat tocmai de Năstase, dar “preluarea puterii de către Traian Băsescu şi presiunile UE au relansat maşinăria judiciară”. De altfel, arată ziarul francez, “opt comisari europeni au venit deja să verifice dacă această mare curăţenie nu este decât o lovitură mediatică destinată să ducă de nas Comisia Europeană”. Dar “Le Figaro” citează un observator european anonim care apreciază că “progresele sunt reale şi România este în punctul în care independenţa Justiţiei relevă mai degrabă profesionalismul magistraţilor decât voinţa politică”.
