Potrivit articolului 109 din Constituţie, Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia. Mai departe, articolul 111 din Constituţie, prevede că “Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar al activităţii lor, sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în care o iniţiativa legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie. Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezenţa, participarea lor este obligatorie”. Obligativitatea prezenţei miniştrilor în Parlament, atunci cînd li se solicită acest lucru, este prevăzută şi de articolul 54 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Potrivit acestui articol, “miniştrii au acces la lucrările comisiilor. Dacă li se solicită participarea, prezenţa lor devine obligatorie. Guvernul trebuie înştiinţat, prin preşedintele comisiei, cu cel puţin 24 de ore înainte cu privire la data, ora şi locul desfăşurării şedinţelor comisiilor”. În acelaşi timp, articolul 1 din Legea 115/1999, prevede ca “Guvernul, în întregul său, şi fiecare dintre membrii acestuia sunt obligaţi să îşi îndeplinească mandatul cu respectarea Constituţiei şi a legilor ţării, precum şi a programului de guvernare acceptat de Parlament”.
În 4 mai 2005, deputaţii din comisia juridică au aşteptat trei sferturi de oră pentru a începe dezbaterile privind noile formulare ale declaraţiilor de avere. În cele din urmă, ministrul justiţiei, Monica Macovei, şi-a făcut apariţia la sala de şedinţă, cerîndu-şi scuze pentru întîrzierea pricinuită de o întîlnire cu o delegaţie parlamentară germană.
În 7 februarie 2006, Monica Macovei şi Daniel Morar nu au mers la audieri la Comisia de abuzuri din Camera Deputaţilor. Ministrul Justiţiei a spus că nu poate onora invitaţia Comisiei de Abuzuri pentru că va participa la şedinţa CSM. Deputatul PNL, Horia Uioreanu ceruse ministrului justiţiei Monica Macovei şi procurorului şef al DNA Daniel Morar să se prezinte în faţa Comisiei de abuzuri a Camerei Deputaţilor în urma unor sesizări ale omului de afaceri Dinu Patriciu şi ale primarului Constanţei, Radu Mazăre. Aceştia reclamaseră nereguli în timpul cercetării penale şi încălcarea unor drepturi.
În 8 februarie 2006, preşedintele Comisiei de Abuzuri a Camerei Deputaţilor, pesedistul Valer Dornenu, a avertizat ca forul pe care îl coordonează va lua în calcul sesizarea Biroului Permanent al acestei Camere în vederea tragerii la răspundere a ministrului Justiţiei, Monica Macovei, şi a procurorului-şef al DNA, Daniel Morar, pentru că au refuzat să se prezinte la Comisie pentru audieri. Aceasta soluţie, a insistat Dorneanu, va fi pusă în practică în contextul în care Macovei şi Morar vor continua să refuze sau să invoce varii pretexte, în pofida reiterării invitaţiei de a veni la Comisie.
În 15 februarie 2006: Monica Macovei şi Daniel Morar nu au dat curs invitaţiei primite de la Comisia de Abuzuri din Camera Deputaţilor. Într-o scrisoare trimisă preşedintelui Comisiei, Valer Dorneanu, ministrul Justiţiei anunţă că, din păcate, nu poate participa la şedinţa de astăzi din cauza programului extrem de încărcat.
În 13 februarie 2006, Biroul Permanent al Camerei a decis cu 6 voturi “pentru” şi 4 voturi “împotrivă”, retrimiterea solicitării de percheziţie a caselor preşedintelui Camerei Deputaţilor, Adrian Năstase, către ministrul Justiţiei, Monica Macovei, pentru a pune în concordanţa cererea respectivă cu Constituţia. Biroul Permanent a constatat o neconcordanţă între solicitarea Ministerului Justiţiei şi prevederile articolului 72 alin. 2 din Constituţie, care stipulează că urmărirea şi trimiterea în judecată penală, în cazul parlamentarilor, se pot face numai de către Parchetul de pe lîngă ICCJ. În 20 februarie 2006, Biroul Permanent a dezbătut, a doua oară, cererea de percheziţie. Cererea a fost acceptată şi trimisă la Comisia Juridică a Camerei. În 22 februarie 2006, deputaţii din Comisia juridică au decis că locuinţele lui Adrian Năstase nu pot fi percheziţionate de procurorii DNA. Aceştia au respins, prin vot secret, cererea ministrului justiţiei, Monica Macovei, de încuviinţare a accesului autorităţilor judiciare în casele preşedintelui Camerei Deputaţilor din Bucureşti, strada Zambaccian, şi comuna Cornu, judeţul Prahova. 13 din cei 25 de membri ai Comisiei s-au pronunţat pentru respingerea solicitării, 11 au votat în favoare, un buletin fiind anulat. În 1 martie 2006, grupul deputaţilor PSD a respins, prin vot secret, percheziţia caselor lui Năstase. În 7 martie 2006, Camera Deputaţilor a respins cererea de percheziţie a caselor lui Năstase. Cu acest prilej, Crin Antonescu a criticat-o pe Macovei: “Doamna ministru, e foarte important ce faceţi, dar cred că e foarte bine să vă reamintesc cîteva lucruri despre superiori”, a spus liderul deputaţilor PNL, indicîndu-i Monicăi Macovei că parlamentul, primul-ministru şi legea îi sunt cei trei şefi. “Acest mandat nu-l aveţi de la popor, din Aleea Modrogan, de la Primăria Clujului sau de la Palatul Cotroceni, îl aveţi de la parlament, care v-a votat legile”, a afirmat Antonescu.
În urma deciziei Camerei, Macovei a declarat: “Azi s-a blocat o acţiune a Justiţiei. Dacă procurorii au elemente noi, o să revenim cu o nouă cerere. Daca nu, nu vom reveni. Este clar că s-a blocat politic o acţiune a Justiţiei care ar fi dus la aflarea adevărului, pentru că şi percheziţia este o probă. Rezultatul final al percheziţiei ar fi putut fi în favoarea domnului Năstase sau împotriva lui. În orice caz, ar fi ajutat la aflarea adevărului”.
În 21 aprilie 2005, Ministrul Macovei s-a declarat “profund dezamăgită” de votul dat de Senat la legea privind declararea averilor, apreciind că senatorii au votat practic împotriva intereselor ţării. “Senatorii care au mutilat legea declarării averilor au votat împotriva interesului acestei ţări, care are nevoie de mecanisme eficiente în lupta împotriva corupţiei”, a spus Macovei, subliniind că Senatul a votat astfel împotriva integrării României în Uniunea Europeană.
În 9 februarie 2006, răspunzînd întrebărilor presei, Macovei a apreciat că votul Senatului împotriva ordonanţei DNA ar putea să fie o reacţie faţă de faptul că DNA are în lucru mai multe dosare cu parlamentari. Ea a arătat că l-a informat despre decizia Senatului pe Traian Băsescu. Macovei a calificat respingerea de către Senat a ordonanţei privind activitatea DNA ca pe “o catrastrofă” în lupta împotriva corupţiei. “Situaţia este cu atît mai îngrijorătoare cu cît acest vot al Senatului a intervenit înaintea raportului Comisiei Europene referitor la domeniile monitorizate în procesul de integrare europeană”, a adăugat ea. Totodată, Macovei a susţinut că a avut discuţii şi cu reprezentanţi ai Comisiei Europene prezenţi acum la Bucureşti, dar a evitat să precizeze care a fost reacţia acestora, sugerînd doar – printr-un gest – că aceasta nu a fost una tocmai favorabilă.
În 25 aprilie 2006, premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat că i-a recomandat ministrului Justiţiei, Monica Macovei, să trateze cu deferenţă Legislativul şi să acorde importanţă dezbaterilor parlamentare. Şeful Guvernului a menţionat că i-a transmis Monicăi Macovei să ţină cont de faptul că România este o democraţie parlamentară şi că “este obligaţia tuturor membrilor Cabinetului să trateze Parlamentul cu deferenţă şi să acorde importanţă dezbaterilor parlamentare”.
