În 14 iunie 2005, Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru legile privind reforma în justiţie şi regimul proprietăţii. Curtea Supremă de Justiţie, PSD şi PRM au contestat la Curtea Constituţională unele prevederi ale pachetului de legi privind reforma Justiţiei şi proprietatea pentru care Guvernul îşi asumase răspunderea în Parlament.
În 6 iulie 2005, Curtea Constituţională a admis o parte din excepţiile ridicate de instanţa supremă, PSD şi PRM la Legile privind reforma Justiţiei şi proprietatea, judecătorii Curţii urmînd să le transmită Parlamentului pentru reexaminare. Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale următoarele prevederi din pachetul de legi privind reforma în Justiţie:
• În perioada mandatului, judecătorii şi procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii nu pot desfăşura activitatea de judecător sau procuror. La încetarea mandatului, membrii Consiliului Superior al Magistraturii revin în funcţia de judecător sau procuror deţinută anterior alegerii.
• Funcţiile de conducere deţinute de judecătorii sau procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii încetează de drept la data publicării hotărîrii Senatului în Monitorul Oficial.
• În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, membrii în funcţie ai Consiliului Superior al Magistraturii sînt obligaţi să opteze între funcţia de conducere la instanţele judecătoreşti sau parchete şi calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
• În cazul în care judecătorii şi procurorii prevăzuţi la alin. (1) nu îşi exercită dreptul de opţiune în termenul stabilit sau nu mai funcţionează la o instanţă sau parchet de acelaşi grad cu instanţa sau parchetul unde erau numiţi la momentul alegerii, îşi pierd calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
• Judecătorii şi procurorii care beneficiază de pensie de serviciu potrivit alin.(1), (2) şi (4) pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, alta decît cea de judecător sau procuror, indiferent de nivelul veniturilor respective.
• Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art.86 alin. (1) nu pot fi menţinuţi în funcţie după împlinirea vîrstei de pensionare prevăzută de Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.
• La data intrării în vigoare a prezentei legi, încetează mandatele de conducere ale judecătorilor şi procurorilor de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi Judecătorii, precum şi ale procurorilor de la parchetele de pe lîngă acestea.
• Durata mandatelor judecătorilor şi procurorilor care exercită, la data intrării în vigoare a prezentei legi, alte funcţii de conducere decît cele prevăzute la alin. (1) este de 3 ani de la data investirii.
• Mandatele judecătorilor şi procurorilor care ocupă alte funcţii de conducere decît cele prevăzute la alin. (1) încetează dacă la data intrării în vigoare a prezentei legi durata acestora a depăşit 3 ani de la investire.
În 12 iunie 2005, ministrul Justiţiei, Monica Macovei, a declarat, referindu-se la o posibilă decizie a Curţii Constituţionale în privinţa pachetului de legi ale justiţiei: “Toate prevederile din legile privind reforma Justiţiei sînt constituţionale. O decizie contrară a Curţii Constituţionale nu ar arăta decît că aceasta nu este independentă. O astfel de decizie ne-ar împiedica să facem reforma, iar orice semnal că ne abatem de la reforma va fi sancţionat inclusiv cu posibilitatea activării clauzei de salvgardare”.
După decizia Curţii Constituţionale, în 6 iulie 2005, Monica Macovei declara: “Mă aflu în poziţia ingrată, la nivel de Executiv, să comentez o decizie a Curţii Constituţionale. Dar o fac după ce decizia a fost luată şi anunţată de Curte. Curtea Constituţională a decis însă împotriva propriei jurisprudente. Nu înţeleg de ce Curtea a respins ca neconstituţionale prevederile referitoare la organizarea concursurilor pentru ocuparea funcţiilor. Mie mi s-a spus foarte clar la Comisia Europeană că ar fi bine să facem concursuri înainte de elaborarea Raportului de Ţară. Am impresia că a existat o coalizare, chiar nevăzută, dar vizibilă doar pentru unii, între o parte dintre reprezentanţii CSM, unde se află şi cei din Curtea Constituţională care au semnat aceste hotărîri.”
Monica Macovei a vorbit, de asemenea, despre legăturile de rudenie dintre unii membri ai Curţii Constituţionale şi lideri ai PSD: “Este vorba de domnul Acsinte Gaşpar, judecător la CC, a cărui soţie este judecătoare la ÎCCJ şi care chiar a semnat sesizarea de neconstituţionalitate; adică soţul a judecat cererea soţiei. Mai departe, e vorba de domnul Stănoiu, a cărui soţie este dna Rodica Stănoiu, membru PSD, care nu a semnat sesizarea de neconstituţionalitate formulată de PSD, dar care a semnat moţiunea de cenzură a PSD împotriva pachetului de legi, în care de asemenea se invoca neconstituţionalitatea. Şi este, de asemenea, vorba de domnul Ninosu, a cărui soţie este, din nou, judecătoare la ÎCCJ, care nu a semnat sesizarea de neconstituţionalitate, dar care are un interes personal şi direct în a menţine reglementarea actuală apropo de vârsta de pensionare, care îi e convenabilă.”
În 13 iulie 2005, plenul Parlamentul a aprobat o nouă variantă a legilor Macovei. Comisiile juridice reunite au stabilit o formula de compromis în ceea ce priveşte textele din legea privind reforma în justiţie, declarate neconstituţionale, în urma deciziei Curţii Constituţionale. Reprezentantul ministerului Justiţiei, care a comentat, iritat, că decizia Curţii este “o mizerie şi o neruşinare”, s-a declarat, în final, total nemulţumit de completările comisiilor juridice, drept pentru care a şi decis să-şi dea demisia din funcţia de secretar de stat.
