În aprilie 2011, procurorul general Kovesi a intervenit în favoarea judecătoarei Bogdan într-un dosar al lui Vântu. În 2011, la un an după ce fusese adusă la Tribunalul Bucureşti de la Judecătoria Constanţa, judecătoarea Camelia Bogdan funcţiona deja ca magistrat-executant al Binomului.
În 20 martie 2011, în dosarul Vântu-Popa, Tribunalul Bucureşti a admis cererea de recuzare a judecătoarei Camelia Bogdan formulată de avocatul unuia dintre inculpați. Judecătoarea Elena Burlan, cea care a aprobat recuzarea, şi-a motivat decizia prin faptul că judecătoarea Bogdan „şi-a creat deja părerea vinovăţiei inculpatului şi de aceea doreşte să soluţioneze dosarul în regim de urgenţă”.
În 4 aprilie 2011, procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, a reclamat-o pe judecătoarea Elena Burlan la CSM pentru „gravă neglijenţă”. Acuzaţia lui Kovesi se referea explicit la faptul că judecătoarea Burlan „a admis cererea de recuzare formulată faţă de judecătorul Camelia Bogdan”.
Aşadar, admiterea recuzării nu a fost reclamată la CSM de către judecătoarea Camelia Bogdan, presupusa victimă a judecătoarei Elena Burlan, ci de procurorul general Kovesi care, în calitate de procuror general, era parte în procesul judecat de Camelia Bogdan.
Judecătoarea în favoarea căreia a intervenit Kovesi, Camelia Bogdan, este una şi aceeaşi persoană cu cea care va avea rolul decisiv în condamnarea lui Dan Voiculescu trei ani mai târziu, în 2014.
Intervenția lui Kovesi în favoarea judecătoarei Bogdan din 2011 confirmă încă o dată faptul că aceasta este un magistrat – executant al Sistemului. De altfel, în înregistrarea difuzată de Ghiță, Băsescu recunoaște explicit că dosarul ICA a fost aranjat de Kovesi, Coldea și Bogdan: „Să-i vezi după o zi când spuneau: «Am vorbit cu Camelia Bogdan și a spus că dacă aveam codul penal îi dădea 20 de ani. A putut să-i dea doar 10»”.
