Organizaţiile semnatare ale acestui comunicat consideră că reînnoirea mandatului domnului Daniel Morar la conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu este justificată. În calitatea sa de procuror şef al DNA, dl. Daniel Morar a contribuit în mare măsură la politizarea actului de justiţie – una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă România. Întemeiem afirmaţiile noastre pe fapte constatate de organismele interne şi internaţionale care au monitorizat activitatea DNA, cât şi pe fapte şi declaraţii de notorietate, cunoscute de opinia publică din România dar trecute sub tăcere în mediile obediente preşedintelui României.
· Sub mandatul procurorului şef Daniel Morar au apărut în mass-media numeroase „scurgeri” de documente şi detalii ale unor anchete în curs, DNA urmărind prin aceasta compromiterea unor persoane în ochii opiniei publice şi crearea unei presiuni mediatice asupra magistraţilor, astfel încât aceştia să accepte încadrarea ca infracţiuni grave a unor fapte relativ minore sau chiar inexistente.
· DNA a reluat practica arestărilor televizate inaugurată în timpul guvernului Adrian Năstase. Arestările- spectacol au fost rezervate exclusiv persoanelor incomode pentru Preşedinţie, anchetele care s-au dovedit neîntemeiate au fost apoi prelungite fără nici un rezultat iar atunci când au ajuns în instanţă au fost infirmate sau retrimise DNA pentru completarea cercetărilor.
· În iulie 2007, DNA a fost chemată în instanţă pentru faptul de a fi cerut SRI să asculte fără mandat telefoanele unor adversari politici ai preşedintelui României, ba chiar şi cele ale familiilor acestora.
· Sub conducerea dlui Daniel Morar, DNA a dovedit o clară lipsă de eficienţă, probată prin faptul că mai puţin de 25% din dosarele instrumentate de aceasta au ajuns să fie înaintate instanţelor de judecată.
· Controlul efectuat de Consiliul Superior al Magistraturii asupra activităţii DNA a relevat numeroase deficienţe şi abuzuri, în special la secţia de combatere a infracţiunilor conexe actelor de corupţie incluse în raportul întocmit de inspecţia judiciară asupra activităţii structurii centrale a DNA, abuzuri acoperite de procurorul şef Daniel Morar.
· Cel mai puternic argument împotriva reînnoirii mandatului dlui Daniel Morar în funcţia de procuror şef al DNA este însă rolul pe care l-a jucat în tergiversarea şi apoi clasarea dosarului „Flota” care privea faptele de mare corupţie ale fostului ministru al Transporturilor, actualul preşedinte al României, Traian Băsescu. În ciuda faptului că, potrivit articolului 84 din Constituţie, preşedintele ţării beneficiază de o imunitate limitată, similară cu cea a parlamentarilor, care pot fi urmăriţi penal pentru orice fapte care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice exprimate, dl. Morar a încercat să inducă în eroare societatea românească, declarând public că preşedintele Traian Băsescu se bucură de imunitate pentru orice faptă cu excepţia celei de înaltă trădare. Reamintim că prin rechizitoriul Parchetului Naţional Anticorupţie nr. 20 din 09.08.2004 dl. Traian Băsescu, alături de alţi 78 de inculpaţi, au fost trimişi în judecată pentru un prejudiciu de peste 300 de milioane dolari cauzat prin înstrăinarea frauduloasă a 16 nave ale CNM Petromin SA în anii ’90. Prin sentinţa nr. 293 din 27 aprilie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, “Dosarul Flota” a fost restituit DNA pentru „neregularitatea actului de sesizare”, constând în faptul că rechizitoriul nu era semnat de fostul şef al PNA, Ioan Amariei, aşa cum cerea procedura ci doar de adjunctul acestuia. Deşi decizia Înaltei Curţi viza doar înlăturarea acestui viciu de procedură, dl. Morar în loc să semneze rechizitoriul pentru a se putea continua judecata a dispus refacerea urmăririi penale deschizând calea unei tergiversări şi în final a blocării celui mai grav dosar de corupţie din România, al cărui principal inculpat este chiar preşedintele ţării, Traian Băsescu. După întârziere de nouă luni, la 25 ianuarie 2006, Daniel Morar a declarat, într-o conferinţă de presă că: “se fac cercetări pentru că, poate, nu sunt de acord cu ce este în dosar”. După încă un an, în martie 2007, la presiunile opiniei publice, DNA a informat că: “rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Băsescu Traian nu a fost infirmat”. În aprilie 2007, dl. Morar a anunţat că este în curs o expertiză care urma să se încheie în luna iulie 2007. Făcute publice abia în 17 octombrie 2007, rezultatele acestei noi expertize indicau un scandalos „prejudiciu zero” în condiţiile în care două expertize anterioare din dosar efectuate de experţi autorizaţi stabiliseră un prejudiciu de 300 milioane dolari de pe urma vânzării frauduloase a celor 16 nave. Această expertiză a fost folosită pentru a induce în eroare opinia publică cu privire la faptele inculpatului Traian Băsescu, având în vedere că dosarul său disjuns conţine şi multe alte grave încălcări ale legii penale, aşa cum se poate vedea din adresa nr. 390/C/2002a Parchetului Naţional Anticorupţie din noiembrie 2002, semnată de Procurorul General Ioan Amariei şi înaintată Comisiei Speciale privind responsabilitatea ministerială de pe lângă Preşedinţia României. Acuzaţiile prevăzute în această adresă, confirmate de comisia specială privind responsabilitatea ministerială şi aprobată de Preşedintele României au stat la baza continuării urmăririi penale şi inculpării dlui Traian Băsescu prin rechizitoriul Parchetului Naţional Anticorupţie nr. 20/9.08.2004 pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată, fals şi uz de fals. Din probatoriul reprodus în adresa PNA către Preşedinţia României nr. 390/C/2002 pe care o anexăm în copie reies cu claritate gravele încălcări ale legii de către fostul ministru al transporturilor, infracţiuni care sunt acum ascunse de DNA sub conducerea dlui Daniel Morar.
· Mai mult decât atât, încălcând principiul separaţiei puterilor în stat şi independenţa Justiţiei, Daniel Morar a declarat la Realitatea TV , în 11 aprilie 2007, că a avut mai multe discuţii telefonice cu Traian Băsescu, inclusiv cu privire la cercetarea preşedintelui în dosarul “Flota”, ceea ce reprezintă o dovadă preemptorie de trafic de influenţă şi de favorizare a imixtiunii factorului politic într-o anchetă.
· În ceea ce priveşte persoana dlui Daniel Morar, traseul său profesional nu prezintă elemente care să certifice o competenţă deosebită. Dimpotrivă, el include o gravă eroare judiciară privind privarea în mod abuziv de libertate a două persoane, Viorel Burzo şi Liviu Ciupe în 1999. Trimise în judecată, cele două persoane au fost achitate de justiţia română şi ulterior, ca urmare a procesului intentat la CEDO, au obţinut despăgubiri din partea statului român.
· Dl. Daniel Morar a fost selecţionat din motive oculte în fruntea DNA, în ciuda faptului că în Parchetul General se află numeroşi alţi procurori care au efectuat stagii de pregătire profesională în străinătate, deţin grade didactice universitare, au publicat cărţi de specialitate, au dovedit competenţă în rezolvarea cazurilor şi moralitate în comportamentul social.
Având în vedere neregulile şi abuzurile menţionate probate prin documente şi fapte evidente, constatăm că organismele internaţionale care monitorizează situaţia Justiţiei din România, în frunte cu Comisia Europeană, au fost sistematic dezinformate cu privire la activitatea Ministerului Public în general şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie în special. Astfel s-a ajuns ca în Raportul Comisiei Europene privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare din 23 iulie 2008, întreaga răspundere pentru deficienţele sistemului judiciar românesc să fie pasată Parlamentului, CSM şi Ministerului Justiţiei. Fundaţiile şi asociaţiile semnatare ale acestui comunicat, care în decursul anilor au criticat cu severitate abuzurile diferitelor administraţii indiferent de culoarea politică, consideră corecte criticile la adresa Parlamentului, CSM şi Ministerului Justiţiei. Profund incorectă este însă nemenţionarea gravelor deficienţe din DNA şi ridicolă prezentarea acesteia ca un model în lupta împotriva corupţiei din România.
În realitate, departe de a se lupta cu marea corupţie, DNA condusă de dl. Morar se luptă cu adversarii politici ai preşedintelui, îi protejează pe apropiaţii acestuia şi mai ales pe preşedintele României de răspunderea pentru faptele penale pentru care a fost inculpat. În acelaşi timp, DNA a blocat cercetarea faptelor de corupţie ale administraţiei Primăriei Generale a Capitalei în legătură cu vânzarea ilegală a apartamentului din str. Mihăileanu către fostul primar general Traian Băsescu şi nu a deschis nici un fel de cercetări asupra gravelor fapte de corupţie comise de Primăria Capitalei în timpul mandatului de primar general al Capitalei al domnului Traian Băsescu din perioada 2000-2004, deşi acestea sunt de notorietate publică.
În concluzie, rezultatele activităţii dlui Morar în combaterea corupţiei, a marii corupţii în special, ca şi calităţile sale profesionale nu-l recomandă în niciun fel pentru un al doilea mandat de procuror şef al DNA.
Dacă se doreşte cu adevărat ca Justiţia să scape de sub controlul politicului, să-şi recapete locul firesc în statul de drept şi în încrederea cetăţenilor României este imperios necesar ca în funcţia de procuror şef al DNA să fie numită o personalitate competentă, imparţială şi care se bucură de respectul magistraţilor.
Propunem Ministrului Justiţiei, dl. Cătălin Predoiu, să iniţieze o largă consultare publică cu asociaţiile şi fundaţiile real preocupate de starea justiţiei româneşti şi cu personalităţile juridice din mediul universitar pentru indentificarea şi nominalizarea unei personalităţi competente, imparţiale şi care se bucură de respectul magistraţilor.
6 august 2008
Solidaritatea Universitară
Preşedinte – prof. dr. Octavian Duliu
Fundaţia Română pentru Democraţie (FRD)
Director executiv – prof. dr. Nicolae Anastasiu
Asociaţia pentru Educaţie Cetăţenească (ASPEC)
Preşedinte – Sorin Bottez
Fundaţia pentru Progres (FPP)
Director executiv – Marius Vladu
Institutul pentru Cooperare Regională şi Prevenirea Conflictelor (INCOR)
Director executiv – prof. dr. Zoe Petre
Fundaţia Generaţia Europeană
Director executive – Mihaela Marcu
Fundaţia Ecomondia
Preşedinte – prof. dr. Alexandru Ionescu
Forul Antitotalitar Creştin al Luptei Anticomuniste
Preşedinte – Ion Gîtlan
Convenţia Medicilor Democraţi din România(CMDR)
Preşedinte – dr. George Calalb
Fundaţia Română pentru Cooperare Europeană
Preşedinte – Adrian Dumitrescu
Consiliul Moral al Revoluţiei
Preşedinte – Constantin Aferăriţei
Fundaţia Ilie Lazăr
Preşedinte – Vlad Roşca
Grupul de Investigaţii Politice (GIP)
Director executiv – Mugur Ciuvică
