Traian Băsescu a anunțat că nu va semna decretele de numire sau de promovare în funcție ale magistraților – venite din partea CSM – dacă nu va primi și CV-urile acestora, precum și „cazurile în care respectivul judecător s-a pronunțat”. Traian Băsescu a declarat ca a refuzat să semneze câteva decrete de numire în funcție, trimise de vechiul CSM, tocmai pentru că avea informații despre respectivii magistrați: “Nu plecați de la premisa ca președintele României este notar. (…) Vreau să știu cine este judecătorul pentru care semnez și voi menține această practică”. 12 ianuarie 2005, la şedinţa Consiliului Suprem al Magistraturii
Traian Băsescu: „Dacă peste şase luni se constată că s-au limitat doar la telenovele, la actualităţi, e clar că sistemul e mai putred decât îl cred eu şi atunci scoatem lege şi schimbăm oamenii de sus până jos. Inamovibili? S-o creadă ei! Dacă constatăm că sunt o cangrenă, o pulverizăm prin lege de nu se vede!” 6 februarie 2005, Pro Vest, Pro Tv
Traian Băsescu: „Vom fi nevoiți să modificăm legea în așa fel încât să creăm condiții judecătorilor și procurorilor competenți să acceadă în funcții. Nu putem aștepta ca un procuror care de 15 ani nu a făcut decât politică cu dosarele sa mai stea 15 ani în Parchetul General sau în Consiliul Superior al Magistraturii. (…) Daca vom costata ca acest CSM nu reușește să administreze justiția în direcția modernizării ei, eficientizării ei, ce o să facem? O sa stăm până în 2009, să așteptam să vedem…? Cred ca va trebui să facem ceva, să luăm masurile impuse de realitați.” 17 februarie 2005, Conferință de presa la Cotroceni
Traian Băsescu: „Vă repet, ceea ce am spus, rămâne perfect valabil şi legile necesare reaşezării, ajustărilor din justiţie le vom trece prin asumarea răspunderii guvernului fără să mai întrebăm nici un domn judecător şi nici un domn procuror, nici din CSM, nici de la înalta Curte de Casaţie, nici de la Curtea Constituţională.”
losif Boda: „Am observat însă…”
Traian Băsescu: „… pentru că aceste structuri au trecut la un blocaj al reformelor cerute ca o garanţie că justiţia va funcţiona, pentru că ei aici spun aşa: ‘domnule, ce se bagă guvernul, că noi suntem independenţi’. Se bagă guvernul pentru că legile care să facă justiţia şi funcţională sunt treaba guvernului şi a parlamentului, nu a justiţiei. Lupta împotriva corupţiei este treaba guvernului. Nu o să vină nimeni să-1 întrebe nici pe domnul preşedinte Lupaşcu, nici pe domnul preşedinte Vida la Curtea Constituţională şi nici pe vreo altă doamnă judecătoare care crede că 1-a prins pe Dumnezeu de un picior fiind în CSM, de ce nu este eficientă lupta împotriva corupţiei. De ce nu este eficientă justiţia? Pentru că aici trebuie să vă spun un lucru, domnul Boda. Aceste legi, pachete de legi pentru justiţie, nu vizează atât lupta împotriva corupţiei, cât vizează primenirea justiţiei”. 19 mai 2005, TVR 1, Agenda politică. Realizator Iosif Boda, invitat Traian Băsescu
Traian Basescu: „Exista un nivel ridicat de corupție în mediul judecătoresc. A spune ca există corupție în țară, dar judecători corupți nu, nu este în regulă (…) În ceea ce mă privește, estimez ca vor fi dosare grele, care mai devreme sau mai târziu se vor apropia de finalizare si care vor viza persoane politice importante. 7 martie 2007, Bilanțul Parchetului General
Traian Băsescu: „Forța celor implicați în mineriada din iunie 1990 de a controla Justiția explică lipsa de condamnări în acest caz. (…) Este clar ca procesul de aflare a adevărului a fost întârziat si de decizia Curții Constituționale de a muta dosarele de la Parchetele militare la procurori civili, ceea ce a blocat un timp lucrul la aceste dosare.” 2 iulie 2008, Interviu BBC
Traian Băsescu despre conflictul dintre Preşedinte şi Înalta Curte de Casație și Justiție: „Domnilor judecători şi procurori nici un judecător nu poate stabili execuţia bugetului statului român. Şi nici cheltuielile bugetului statului român. Acest lucru este un atribut al puterii executive şi al puterii legislative. Sunt foarte multe procese. Nu aş vrea să intru în detalii şi să vă spun că hotărârea adoptată prin care s-au mărit salariile este, în opinia mea, o interferenţă gravă a puterii judecătoreşti în puterea executivă care este singura care poate spune câţi bani are. Cu atât mai mult cu cât pe celebra ordonanţă din 2000 prin care se scotea sporul de suprasolicitare şi stres, dacă vă duceţi în expunerea de motive aţi fi văzut că a fost scos pentru că s-a introdus în salariu. Deci dumneavoastră, instanţele, au dublat aproape salariile magistraţilor pe o ordonanţă care nu mai era în vigoare. (…) Dacă este ceva deranjant este modul, scuzaţi-mă că o spun, din punct de vedere al Executivului vă spun, abuzul prin care s-a obţinut, prin încălcarea legii. Acest lucru nu trebuie să creeze un precedent. Şi eu cred că Executivul şi Legislativul ar trebui să reacţioneze. Pentru că mâine veţi da o hotărâre judecătorească în care stabiliţi cine este ministru. Poimâine veţi stabili prin hotărâre judecătorească bugetul de stat al României. Ori o putere când scapă dincolo de limitele ei trebuie adusă în limitele responsabilităţilor ei. Acesta este un lucru important pe care am dorit să vi-l spun. Nu generaţi. Vă plângeaţi de interferența politicului în justiţie şi eu am recunoscut-o prin abuzul făcut de Parlament. Dar în acelaşi timp vă atenţionez că, la rândul dumneavoastră, nu puteţi face abuzuri. (…) Concluziile: nu mergeţi până la limita la care să constatăm oficial ingerinţa gravă a puterii judecătoreşti în puterea executivă şi puterea legislativă. Aşa cum politicienii, sau eu cel puţin, vă respectă independenţa aveţi în vedere că puteţi genera reacţia puterii legislative şi executive.” (8 ianuarie 2009, discurs la ședința CSM)
Traian Băsescu: „În mod constant, în ultimii ani, instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri judecătoreşti prin care au dat câştig de cauză magistraţilor, personalului de specialitate juridică asimilat acestora, asistenţilor judiciari şi personalului auxiliar care au promovat acţiuni în pretenţii, fundamentate pe legislaţia salarizării din sistemul judiciar. (…) Prin pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti, uneori în baza unor texte de lege abrogate, autoritatea judecătorească, prin instanţele judecătoreşti şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a acţionat ca o autoritate legiuitoare, fiind astfel afectat un principiu fundamental al statului de drept, respectiv principiul separaţiei şi echilibrului puterilor. (…) Prin aceste acte concrete, instanţele judecătoreşti şi-au arogat competenţe care ţin de sfera puterii legiuitoare, rezultând un conflict juridic de natură constituţională a cărui gravitate împiedică îndeplinirea normală a atribuţiilor constituţionale ale autorităţilor publice.” (4 mai 2009, Cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte)
Traian Băsescu despre deciziile Curții Supreme favorabile magistraților care își cereau drepturile salariale: „Când spun puteţi face ce vreţi dumneavoastră, nu o spun cu credinţa că aşa este, ci o spun pentru că aceste lucruri se întâmplă, uneori, în justiţie. Contrazic chiar funcţionarea statului de drept. Şi, din păcate, acest „ce vrea judecătorul” s-a întâmplat nu demult, la cea mai înaltă instanţă a ţării, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Momentul de criză al justiţiei, în care dumneavoastră deveniţi parte a acestui sistem, nu este neapărat generat, nici de lipsa de personal, nici de lipsa de resurse, ci este generat de modul în care a acţionat chiar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, încălcând Constituţia.” (17 iunie 2009, Discurs la întâlnirea cu noii procurori şi judecători numiţi în funcţie)
Traian Băsescu: „Consider că CSM-ul nu a funcţionat corespunzător în mandatul trecut şi a adus România acolo unde a adus-o din punct de vedere al credibilităţii justiţiei. Şi mai fac o remarcă: nu există niciun sistem de justiţie în interiorul Uniunii Europene care să fi făcut atâta rău vreunei ţări cât rău a făcut justiţia din România românilor şi României. Au făcut-o din nepăsare, din credinţa că sunt dumnezei şi din dispreţ şi pentru interesul naţional, din dispreţ şi pentru interesul românilor, din dispreţ şi pentru nevoia românilor de a trăi într-o ţară în care sunt protejaţi de lege. (…) Este greu de înţeles cum o instituţie formată din judecători face atâta rău, din punct de vedere al credibilităţii, unei ţări. La judecători te aştepţi la mult mai mult. Da, asta este. Avem o justiţie independentă, care consideră că ei i se cuvine tot, iar de români nu-i pasă.” 14 decembrie 2010, Conferinţă de presă Cotroceni
Traian Băsescu: „Nu există niciun stat al UE în care justiţia să fi făcut atât rău ţării pe care o reprezintă precum cel din România. Ideea că eşti un Dumnezeu nu poate funcţiona şi nu o acceptă nimeni. Cei de la Bruxelles nu înţeleg că în România un judecător interpretează legea pentru a o încălca pentru a-şi crea favoarea de a mai fi în CSM. Eu nu mă scuz pentru nimic. Ce era de executiv şi de CSAT s-a făcut. Peste justiţie nu am cum să mă bag, pentru că este independentă. Există magistraţi pregătiţi să mintă şi cu un tupeu mult mai mare decât al politicienilor. Instituţiile unde eu numesc şefi au avut şi vor avea aprecieri pozitive. Cel mai important lucru în raporturile noastre cu UE este credibilitatea. Un CSM instalat fără a avea credibilitate va fi lipsit de credibilitate 6 ani. România nu mai poate aştepta 6 ani” (15 decembrie 2010, RRA).
Traian Băsescu despre reacţia CSM după publicarea raportului CE privind MCV. “Este exact reacţia unor birocraţi prăfuiţi. Şi-au dat proba incompetenţei. (…) Dacă vor sta să dezbată o strategie cu societatea civilă şi între ei şi să-şi dea cu părerea, ne prinde anul viitor şi vor fi, aşa cum sunt responsabili de problemele pe care le avem cu accesul în Schengen, vor fi responsabili şi de prelungirea mecanismului sau introducerea altui mecanism (…) Nu aştept de la dânşii un răspuns, chiar sper să înceteze să mai aibă reacţii. Lor li se pare că orice referire a şefului statului la justiţie este – sau se fac că nu înţeleg – e un amestec în justiţie. Oamenii ăştia trebuie să ştie două lucruri esenţiale. În primul rând că ei sunt o putere a statului. Sunt trei puteri: executivă, legislativă, judecătorească. Toate aceste trei puteri au în vârf pe unul care se numeşte şeful statului. Nu-l pot împiedica pe şeful statului să-şi exprime puncte de vedere, cu atât mai mult cu cât acestea reflectă corect nişte realităţi ale justiţiei. M-am cam săturat de sensibilităţile lor excesive.” (25 iulie 2011, interviu TVR)
Traian Băsescu despre hotărârile instanțelor favorabile bugetarilor cărora Guvernul le tăiase salariile: „Legile, fie ca sunt asumate de Executiv sau sunt trecute prin Parlament, după ce au primit și girul Curții Constituționale, sunt legi și pentru judecători. Judecătorii trebuie sa le aplice. Blocăm toate instituțiile statului, de la Ministerul Justiției, la toate primăriile. (…) Daca am pune in aplicare hotărârile judecătorești, România ar fi într-o situație extrem de dificilă. Cine adoptă o lege care vizează adoptarea bugetului de stat trebuie să spună și sursa de finanțare a hotărârilor judecătorești. Unde e rațiunea acestui mod de a proceda? (…) Eu spun ca dacă acum am aplica hotărârile judecătorești de plată salarii, Romania ar intra intr-un derapaj macroeconomic uriaș. Are o responsabilitate justiția pentru asta? Este o întrebare retorică. Cred ca cuvântul de ordine este pe de-o parte echilibrul, pe de alta parte credibilitatea. (…) Am o întrebare: cum se poate pune Justiția în situații atât de delicate, pentru ca nimeni nu are banii ăștia? E o veselie totală. De unde scoate Guvernul 9 miliarde de lei pentru a-și arăta respectul față de hotărârile judecătorești? Poate indicați și sursa de finanțare. E un lucru pe care vi-l cer pentru ca este constituțional. Hotărârile judecătorești au putere de lege, iar cine inițiază o lege care afectează bugetul trebuie sa spună și sursa de finanțare. Spuneți-ne care este sursa de finanțare pentru hotărârile pe care le dați! Unde este rațiunea acestui mod de a proceda?” (3 noiembrie 2011, Reuniunea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei împotriva corupției)
