Grupul de Investigaţii Politice (GIP) publică două documente oficiale care demonstrează că Serviciul Român de Informaţii spionează un partid politic parlamentar şi un senator al României. Este vorba despre două adrese de însoţire ale unor materiale realizate de Grupul de Evidenţă din cadrul SRI. Ambele adrese sînt semnate de generalul Vasile Stanciu şi însoţesc materiale pe care acesta le prezintă unuia dintre directorii SRI.
Prima adresă are următorul conţinut: “Domnule Director, Informaţia prezentată se referă la unele afirmaţii ale senatorului P.N.L. Norica Nicolai“. Adresa este semnată de generalul de brigadă Vasile Stanciu în calitate de “Şef al Grupului de Evidenţă”. Adresa este o dovadă a faptului că SRI urmăreşte un parlamentar român – pe senatorul liberal Norica Nicolai, folosind pentru aceasta mijloace specifice serviciilor secrete. Conţinutul adresei este explicit: “Grupul de Evidenţă” condus de generalul Stanciu a descoperit şi prezintă o “informaţie” referitoare la “unele afirmaţii” ale Noricăi Nicolai. Este vorba, aşadar, de afirmaţii ale senatorului pe care agenţii SRI le-au aflat şi despre care au considerat necesar să-şi informeze superiorii.
Cea de a doua adresă are următorul conţinut: “Domnule Director, Vă prezentăm un material referitor la intenţia Partidului Naţional Liberal de a coagula un «pol de dreapta liberal» în Republica Moldova, precum şi reacţii după recenta declaraţie a preşedintelui Traian Băsescu referitoare la «aderarea Republicii Moldova la UE»”.
Adresa este semnată de acelaşi general Vasile Stanciu, este datată 20 iulie 2006, este ştampilată, vizată şi semnată de prim-adjunctul directorului SRI, Florian Coldea.
Adresa este o dovadă a faptului că SRI monitorizează un partid politic parlamentar. Generalul Stanciu spune explicit că materialul pe care îl transmite directorului SRI se referă la o “intenţie” a PNL şi anume aceea de «a coagula un “pol de dreapta liberal» în Republica Moldova”.
Cu totul altfel îl tratează SRI pe Traian Băsescu. În ceea ce îl priveşte pe preşedinte, SRI îşi îndeplineşte atribuţiile, realizînd un material în care prezintă “reacţii” după o declaraţie publică a preşedintelui referitoare la Republica Moldova. (În 1 iulie 2006, preşedintele Băsescu declarase că “România a oferit Republicii Moldova, şefului statului moldovean, şi varianta de a intra o dată cu noi în Uniunea Europeană”. Au urmat numeroase reacţii în presa din România şi din Republica Moldova, inclusiv o declaraţie publică pe această temă a preşedintelui Moldovei, Vladimir Voronin.)
Cele două adrese sînt semnate de generalul de brigadă Vasile Stanciu în calitate de “Şef al Grupului de Evidenţă”. Existenţa, în Serviciul Român de Informaţii, a unei unităţi cu o asemenea denumire – “Grupul de Evidenţă” – a fost pînă acum ascunsă de SRI. Nu există vreo menţiune referitoare la “Grupul de Evidenţă” în vreun document făcut public de SRI sau în vreun material de presă referitor la activitatea serviciului.
Generalul Vasile Stanciu este o veche cunoştinţă a preşedintelui Traian Băsescu din perioada în care acesta din urmă se afla la Anvers. La începutul lunii septembrie 2006, în presă au apărut documente potrivit cărora Vasile Stanciu ar fi fost ofiţer sub acoperire al Securităţii în Belgia, în perioada în care actualul preşedinte a lucrat la Anvers (1987 – 1989). În urma acestor dezvăluiri, Traian Băsescu a recunoscut public că îl cunoaşte pe Vasile Stanciu din perioada în care se aflau amîndoi în Belgia. În 2 octombrie 2006, la o lună de la izbucnirea acestui scandal, preşedintele Băsescu l-a trecut în rezervă pe generalul SRI Vasile Stanciu.
Cele două adrese demonstrează că poliţia politică este o practică a Serviciului Român de Informaţii ca instituţie. Nu mai avem de a face cu “bileţele”, cu „notiţe de birou” (cum au fost cele ale lui Florian Coldea referitoare la dosarele de la CNSAS ale judecătorilor Curţii Constituţionale) sau cu acţiuni „personale” ale unor ofiţeri SRI care nu au legătură cu activitatea serviciului.
Dimpotrivă, cele două adrese arată că un director al SRI, un general de brigadă din SRI şi unitatea din subordinea acestuia se ocupă de supravegherea unui partid politic şi a unui parlamentar. Adresele sînt oficiale, fiind semnate de şeful Grupului de Evidenţă, generalul Vasile Stanciu. Adresele însoţesc materiale pe care acesta le prezintă unuia dintre directorii SRI. Adresa referitoare la „intenţia” PNL este ştampilată, vizată şi semnată de Florian Coldea, prim-adjunct al directorului SRI.
Cele două adrese demonstrează că SRI supraveghează un partid politic şi un senator al României. Aceste fapte nu pot avea decît o singură justificare legală. Potrivit articolului 2 al Legii nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, SRI poate culege şi verifica informaţii doar dacă acestea sînt “necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării oricăror acţiuni care constituie, potrivit legii, ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României.” Ameninţările la adresa siguranţei naţionale sînt prevăzute la art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României. Astfel, potrivit legilor din România, SRI ar avea dreptul legal de a urmări PNL-ul şi pe Norica Nicolai doar dacă aceştia ar încerca “suprimarea sau ştirbirea suveranităţii, unităţii, independenţei sau indivizibilităţii statului român”, ar urmări să provoace “război contra ţării sau război civil”, ar “trăda prin ajutarea inamicului”, ar “spiona”, ar “submina” sau ar “sabota” instituţiile democratice, ar “atenta la viaţa, integritatea fizică sau sănătatea persoanelor care îndeplinesc funcţii importante în stat”, ar fi autorii sau susţinătorii unor “acţiuni totalitariste sau extremiste”, ar face “acte teroriste”, ar “atenta contra unei colectivităţi” sau ar “sustrage armament”.
Prin urmare, dacă SRI nu demonstrează că PNL, partidul de guvernare în România, şi senatorul Norica Nicolai reprezintă “ameninţări la adresa siguranţei naţionale”, atunci acţiunile serviciului, descrise cît se poate de clar în adresele pe care le publicăm, sînt ilegale.
Grupul de Investigaţii Politice solicită:
– Anchetarea Serviciului Român de Informaţii pentru acţiuni de poliţie politică;
– Publicarea atribuţiilor “Grupului de Evidenţă” din cadrul SRI;
– Publicarea numelor persoanelor şi instituţiilor cărora SRI le-a transmis materialele la care fac referire adresele pe care le publicăm astăzi.
