În ianuarie 2005, pe site-ul Ministerului Justiţiei a fost publicat un formular de petiţie, prin care cetăţenii erau încurajaţi să se plîngă de problemele pe care le au în justiţie. Demersul Ministerului Justiţiei reprezenta o încălcare a separaţiei puterilor. Petiţiile nu vizau probleme care sunt de competenţa Ministerului Justiţiei, ci activitatea profesională a judecătorilor şi procurorilor. Pe lîngă alte rubrici precum instituţia pe rolul căreia se află cauza şi numărului dosarului, se solicita şi stadiul procesual, ceea ce înseamnă că judecătorul sau procurorul ar urma să fie tras la răspundere înainte ca sentinţa să fie definitivă şi irevocabila. În plus, petiţiile împotriva judecătorilor şi procurorilor nu pot fi făcute la Ministerul Justiţiei, ci la Parchet şi la Consiliul Superior al Magistraturii, ele fiind soluţionate de procurori şi, respectiv, de inspectori generali judecătoreşti.
În 8 aprilie 2005, într-un interviu publicat de Ziua, întrebată dacă obstrucţionează cineva reforma în Justiţie, Monica Macovei a răspuns: “O obstructionează corupţii. Pe toate căile, cu orice metode. Şi metodele sunt de o mare diversitate. De exemplu, constat că e-mailuri importante de la Comisia Europeană nu ajung la mine, iar cînd întreb de ce, în Minister mi se motivează ca serverul le şterge automat, ca suspecte de viruşi. Nu cred că de la Comisie, şi încă dintr-un office important, vin mesaje virusate. Aşa că rămîn cu un semn de întrebare şi asupra mesajului din 21 martie pe care nu l-am primit, am aflat despre el, iar apoi m-am pomenit cu el în …30 martie. Asta după ce specialiştii s-au întrecut să-mi demonstreze că mesajul se ştersese automat.”
În 4 mai 2005, Macovei a declarat că, referindu-se la activitatea Parchetelor: “Dacă o să meargă prost, o sa-mi dau demisia”, fără însă a explica foarte clar ce înseamnă acest lucru pentru că – afirma ministrul – “în clipa asta eu nu am nici o pîrghie de verificare”.
Potrivit unui proiect al ministrului Muncii, Gheorghe Barbu, publicat pe site-ul ministerului la sfîrşitul lunii mai 2005, alocaţiile lunare pentru naşterea şi îngrijirea copilului ar urma să fie plătite tuturor mamelor, indiferent dacă au cotizat sau nu la bugetul asigurărilor sociale, dar valoarea indemnizaţiei va scădea la mai puţin de jumătate. Alocaţia ar fi trebuit să scadă de la 85% din salariul mediu pe economie, adică 7,8 milioane de lei, la 35%, adică 3 milioane şi jumătate. Proiectul a fost avizat de ministrul de Finanţe de atunci, liberalul Ionuţ Popescu, şi de cel al Justiţiei, Monica Macovei. În cele din urmă, propunerea legislativă a fost retrasă, la cererea PD, partidul din care provine Barbu şi care o susţine pe Macovei.
În mai 2005, miniştrii Cabinetului Tăriceanu au donat sume de bani pentru sinistraţi. Deşi, potrivit declaraţiilor de avere, Monica Macovei este unul dintre miniştrii cu cea mai mare sumă în cont (în jur de 30.000 euro, în jur de 30.000 dolari, peste 500 milioane de lei), ministrul Justiţiei nu a donat nici un leu pentru sinistraţi.
În 20 iunie 2005, ministrul Justiţiei a venit în ajutorul procurorilor care au solicitat Camerei Deputaţilor să le pună la dispoziţie declaraţiile de avere ale unor foşti parlamentari ce au încălcat rigorile legii anticorupţie. Monica Macovei spunea că documentele respective sunt publice şi refuzul conducerii Camerei Deputaţilor de a le pune la dispoziţie procurorilor nu se justifică. Mai exact, ministrul Justiţiei nu întelegea de ce anumiţi membri ai Biroului Permanent al Camerei nu au dat curs solicitărilor privind declaraţiile de avere ale unor foşti parlamentari, deşi acestea intrau sub incidenţa prevederilor Legii 161/2003, aşa-zisă lege anticorupţie. În schimb, secretarul general al Camerei, Mihai Ungheanu, le-a recomandat celor din conducerea forului legislativ sa decline solicitarea magistraţilor pe motiv ca ei vor atît declaraţiile de avere de la sfîrşitul mandatului, cat şi pe cele de la început de legislatura, respectiv documentele depuse în 2000. În pledoaria sa de apărare a foştilor deputaţi intraţi în vizorul Parchetului, Ungheanu susţine că declaraţiile din 2000 au caracter de confidenţialitate, pentru că intra sub incidenţa legii de atunci.
Macovei se înşela susţinînd că prin Legea 161/2003 declaraţiile de avere depuse în 2000 au devenit publice. Dimpotrivă Legea 161 prevede explicit că acele declaraţii rămîn secrete.
În 6 iulie 2005, la Realitatea zilei, Monica Macovei a declarat “Sigur că trebuie să aplicăm legile, dar trebuie să aplicăm legi corecte. Dacă aplici o lege proastă sau strâmbă, realitatea tot prost iese.”
În 2 august 2005, ministrul Monica Macovei a cerut revocarea din funcţie a procurorului Alexandru Chiciu de la PNA. Chiciu solicitase CSM să fie eliberat din funcţie cu aproape 2 săptămâni înainte pe motive de sănătate.
În 4 august 2005, la emisiunea 10 Fix, Monica Macovei a declarat: “Chiar azi îmi spuneau colegi din Ministerul de Justiţie că după 12 decembrie s-a tocat în neştire în Ministerul de Justiţie”.
În 6 septembrie 2005, Guvernul a aprobat Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Codului penal, realizat de către Ministerul Justiţiei. Una dintre modificări consta în introducerea unei noi infracţiuni, denumită “conflictul de interese” şi care este un fel de abuz în serviciu în formă supercalificată. comunicatul de presă al Guvernului României precizează că “de la aceste dispoziţii sunt exceptate cazurile de emitere, aprobare sau adoptare a actelor normative”. Cu alte cuvinte, noua infracţiune nu putea fi aplicată miniştrilor şi parlamentarilor, adică celor care emit, aprobă şi adoptă acte normative, respectiv ordonanţe, ordonanţe de urgenţă, hotărâri de guvern şi legi. Răspunzând la întrebarea ziarului “Gândul” privind motivul pentru care miniştrilor nu li se poate aplica acest text de lege deşi mari tunuri s-au derulat sub umbrela unor O.U.G. sau H. G. – ministrul Justiţiei a declarat: “Am discutat mult pe această chestiune. I-am exceptat pentru că în foarte multe dintre situaţii, ei ar fi intrat în cauză în mod nejustificat. De exemplu, dacă adoptăm un proiect de lege referitor la pensii, toată lumea are un bunic sau un părinte care ia pensie. Eu nu neg că au existat situaţii – sper să nu mai existe – în care au fost adoptate acte normative, nu neapărat legi, ci hotărâri de guvern şi ordonanţe, date pentru un interes anume. Dar am meditat mult şi am ajuns la această concluzie că nu o să putem pune în practică”.
În 4 octombrie 2005, Ministrul justiţiei, Monica Macovei, a confirmat că instituţia pe care o conduce a dat-o în judecată pe Rodica Stănoiu, fost ministru PSD, pentru a se cere constatarea nulităţii şi anularea documentelor în baza cărora a obţinut decizia de pensionare. “Cunosc situaţia doamnei Stănoiu. Am formulat o cerere, pe care am transmis-o în 4 octombrie, Curţii de Apel Bucureşti, prin care am solicitat să se constate nulitatea absolută a adeverinţei emise de minister, pe baza căreia a fost emisă decizia privind acordarea pensiei de serviciu. Pe cale de consecinţă, am solicitat să se constate şi nulitatea deciziei Direcţiei de Muncă si Protecţie Socială – Oficiul de pensii, de pe urma căreia doamna Stănoiu beneficiază de pensie de serviciu de cîţiva ani buni. Actele pe care le deţinem ne-au făcut să apreciem că doamna Stănoiu nu îndeplinea condiţiile legale pentru a obţine pensie de serviciu, nefiind magistrat la data pensionarii, aşa cum prevedea legea în vigoare la acea dată”, a declarat Monica Macovei, ministrul justiţiei.
În 19 mai 2006, senatorul Rodica Stănoiu, fost ministru al justiţiei, a cîştigat la Curtea de Apel Bucureşti procesul în care Ministerul Justiţiei reclama faptul că parlamentarul ar beneficia de pensie de magistrat, deşi nu ar întruni condiţiile.
În 26 octombrie 2005, după prezentarea raportului de ţară, Monica Macovei a declarat că principala îngrijorare a oficialilor europeni rămîne faptul că nu există condamnări în dosare de mare corupţie. “Atît timp cît nu există trimiteri în judecată în astfel de cazuri, n-are cum să existe condamnări. Este răspunderea procurorilor să instrumenteze şi să trimită în judecată astfel de dosare”, a spus Macovei. Ea a precizat că “ar fi bine ca pînă în luna aprilie a anului viitor, cînd va fi dat publicităţii următorul raport, să existe cîteva cazuri de mare corupţie trimise de procurori instanţelor de judecată”.
În perioada ianuarie-octombrie 2005, CSM a avut 35 de şedinţe. Monica Macovei a participat doar la 14 dintre acestea şi a lipsit de la 19. A încasat însă şi cele 475 de milioane de lei pentru şedinţele la care nu a fost prezentă.
În 5 noiembrie 2005, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat la Craiova că va dispune închiderea Spitalului de Neuropsihiatrie din comuna doljeană Poiana Mare. Ministrul a mai declarat că decizia a survenit în urma unei socoteli făcute împreună cu Ministrul Justiţiei, Monica Macovei, în urma căreia a rezultat că ambulatoriul din Poiana Mare este prea costisitor. În replică la decizia lui Nicolăescu şi Macovei, cei 300 de angajaţi ai Spitalului de Neuropsihiatrie din Poiana Mare au intrat ieri în grevă. Ei au blocat intrarea în spital şi au refuzat să mai facă vreo internare, dar spun că nu se vor opri aici şi vor trimite bolnavii psihic la Ministerul Sănătăţii. “Bolnavii care ajung la noi sunt consultaţi, că trebuie să facem asta, dar apoi îi vom trimite, în coloană, la Ministerul Sănătăţii, să-i interneze dumnealor acolo”, a declarat Gheorghe Ionete, directorul Spitalului din Poiana Mare. Majoritatea pacienţilor sunt bolnavi psihic deosebit de periculoşi, care au săvârşit infracţiuni grave, precum omoruri sau violuri, iar apoi au fost internaţi la Poiana Mare pentru a fi trataţi.
În 9 decembrie 2005, Monica Macovei declara: “Ceea ce îmi doresc pentru justiţia din această ţară, pentru oamenii acestei ţări este să avem procese de o zi. Să existe o fază pregătitoare, în care fiecare trebuie să spună ce probe vrea să administreze, un termen fix de la care nimeni nu are voie să lipsească, nici avocatul, nici partea, nici martorii. Şi să se termine într-o zi, iar dacă sunt mai lungi, a doua zi, a treia zi, să terminăm, să scăpăm de această prelungire, o lună, două, şase luni.”
Monica Macovei a decis, în decembrie 2005, depunerea unei plîngeri pentru anularea ordinelor de numire a 10 notari publici. Pe listă se afla fostul ministru al justiţiei Gavril Iosif Chiuzbaian, foştii secretari de stat Gabriela Gaşpar, Doru Trifoi şi Ştefan Şeucan, dar şi avocatul Teodor Rus.
În 7 martie 2006, Parchetul General a închis dosarul în care se făceau verificări cu privire la un posibil abuz în serviciu, săvîrşit de fostul ministru al justiţiei Rodica Stănoiu. Procurorii secţiei de urmărire penală şi criminalistică s-au autosesizat ca urmare a mai multor articole de presă, care relatau că Stănoiu ar fi numit în condiţii ilegale mai mulţi notari publici. Parchetul a declanşat verificări şi a constat că Manuela Mitrea, soţia lui Miron Mitrea, chestorul Florin Sandu, fostul ministru al Justiţiei Gavril Chiuzbaian, foştii secretari de stat Teodor Rus şi Doru Trifoi şi mai mulţi apropiaţi ai PSD au primit funcţia de notar public în condiţiile legii. Anchetatorii au susţinut că materialul pe baza căruia a fost clasat dosarul a venit din partea Uniunii Notarilor Publici. Preşedintele Viorel Mănescu a comunicat parchetului că, în opinia sa, notarii pentru care Monica Macovei cere revocarea din funcţie îndeplineau condiţiile legale pentru a primi acest statut.
În februarie 2006, Monica Macovei a propus 160 de amendamente la legile de reforma a Justiţiei, pe care tot ea le promovase în urmă cu mai puţin de un an.
În 16 februarie 2006, Guvernul a amînat adoptarea ordonanţei de urgenţă care modifica Legea Ticu susţinută în Executiv de PNL. Potrivit istoricului Marius Oprea, consilierul premierului Tăriceanu pe probleme de siguranţă naţională şi unul dintre autorii proiectului, “Monica Macovei a avut obiecţii care au întîrziat legea”. Ministrul Justiţiei, Monica Macovei, spune că modificările propuse se referă tot la definirea calităţii de agent sau colaborator. “În forma intrată în şedinţă de Guvern, nu era suficient de clar”, afirma Macovei. Ministrul Justiţiei afirma că a solicitat ca proiectul legii Ticu să fie pus în acord cu prevederile din legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările aduse anul trecut.
În 24 februarie 2006, Cezar Preda, vicepreşedintele PD a declarat: “I-am chemat pe toţi secretarii de stat, miniştrii şi i-am atenţionat că vor plăti în doi ani. Lucrurile ies la iveală. Cei care fură şi fac ce a făcut PSD o încurcă”, a ameninţat Preda, dezvăluind că a avut o discuţie în acest sens şi cu ministrul Justiţiei, Monica Macovei.
În 8 martie 2006, ministrul Justiţiei a declarat ca s-a gîndit “să cedeze”, sa renunţe la fotoliul de ministru al Justiţiei, dat fiind că sprijinul clasei politice pentru lupta anticorupţie este într-o continuă diminuare, însă, pentru moment, va rămîne în funcţie. “M-am gîndit şi la asta. Eu nu aş lua-o ca pe o cedare. Aş spune: “Dacă alţii nu vor să facă şi eu singură nu pot, plec. Dar, deocamdată, mai stau”, a spus Monica Macovei, în timp ce participa la o dezbatere organizată de societatea civilă pe tema proiectului de lege privind controlul averilor. “Destul de greu se mişcă lucrurile, dar cred că, sub presiunea publică – pentru că poporul vrea aceste schimbări şi lupta împotriva corupţiei – vom ajunge şi la o voinţă mai clară şi mai determinată a clasei politice”, a declarat Monica Macovei.
