Amestecul politicului în Justiţie
În 12 decembrie 2001, Monica Macovei a declarat că criticile aduse de către Guvern sau de către politicieni hotărârilor irevocabile pronunţate de instanţele judecătoreşti încalcă principiul separaţiei puterilor în stat.
În 14 martie 2001, Monica Macovei a participat la o întîlnire a GDS pe tema declaraţiilor făcute de preşedintele Ion Iliescu şi de alţi politicieni în legătură cu deciziile judecătoreşti în cazul unor dosare celebre. Unul dintre exemple a fost şi poziţia senatorului Adrian Păunescu faţă de verdictul dat în procesul lui Miron Cozma. Monica Macovei a declarat “Ideea este – de la care noi pornim atunci când facem afirmaţia că aceste discursuri politice pun în pericol independenţa Justiţiei – este că atâta timp cât există hotărâri definitive şi irevocabile, cât s-au parcurs trei grade de jurisdicţie, aşa cum este prevăzut în dreptul românesc, este inadmisibil ca politicienii să critice şi să catalogheze aceste hotărâri ca nelegale sau să le critice sub aspect… afirmând că judecătorii au fost motivaţi politic.” Monica Macovei considera că politicienii încearcă prin aceste declaraţii să influenţeze viitoare complete de judecată.
În 4 decembrie 2002, Monica Macovei, la acea vreme vicepreşedinte APADOR-CH, a declarat că Ion Iliescu nu are cunoştinţe juridice şi-ar fi bine “să se abţină de la a comenta hotărârile Curţii din Strasbourg (CEDO)”, ca şi de la “comentarea deciziilor instanţelor naţionale”. Preşedintele Ion Iliescu declarase că nu toate deciziile CEDO sunt absolut corecte.
În 2003, a apărut un studiu elaborat de mai mulţi experţi cercetători, printre care şi actualul ministru al Justiţiei, Monica Macovei. Intitulat “Influenţa adoptării acquis-ului comunitar asupra ordinii constituţionale”, studiul conţine unele păreri prin care se cer reexaminarea articolului 124 din Constituţie şi Legii de organizare judecătorească. Monica Macovei consideră în 2003 ca “poziţia politică a ministrului Justiţiei prezintă un risc real de influenţă asupra deciziilor CSM sau cel puţin prin voturile procurorilor care sunt subordonaţi ministrului”. Totodată, în studiul din 2003 este criticat faptul că “judecătorii sunt numiţi la propunerea ministrului Justiţiei – numit politic şi membru al Guvernului”.
În 27 iunie 2003, Monica Macovei, la acea dată preşedintele APADOR-CH l-a acuzat pe preşedintele Ion Iliescu că „încă nu ştie ce înseamnă separarea puterilor în stat, mai ales a puterii judecătoreşti”. Referitor la soluţia dată de preşedintele CSJ, Paul Florea în cazul judecătoarei Andreea Ciucă, Ion Iliescu declarase cu o zi înainte că „judecătorii au interpretat legea foarte larg”. Ea a apreciat că este foarte grav să îl tragi la răspundere pe preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, “mai ales cînd demersul vine din partea procurorului, adică un membru al executivului”.
În 11 februarie 2005, ministrul Monica Macovei a fost rugată să comenteze, în calitate de membru al CSM, declaraţia preşedintelui Traian Băsescu, potrivit căreia CSM este “o structura cangrenată”. Macovei a spus: “Nu cred că dl. preşedinte a făcut o asemenea declaraţie şi nu putem comenta aşa ceva!”
În 6 iunie 2005, Monica Macovei a răspuns întrebărilor lui Stelian Tănase despre declaraţia lui Traian Băsescu referitoare la implicarea lui Omar Hayssam în răpirea celor 3 ziarişti: Stelian Tănase: “Când preşedintele ţării face asemenea afirmaţii, nu este o atingere la Justiţie? Nu se poate întâmpla ca un procuror sau un judecător, când primeşte un statement, o declaraţie de la şeful statului, să nu acţioneze în consecinţă, dînd să probeze ceea ce deja s-a afirmat?” Monica Macovei: “Ce a spus? “Avem încredere în instituţiile statului””. Stelian Tănase: “Dar în momentul în care spune că a fost implicat X în cazul cutare, procurorul sau magistratul poate să spună altfel? Poate să decidă altfel?” Monica Macovei: “Păi judecătorul dacă constată că dosarul de pe masa lui n-are probe sau nu se impune arestarea sau s-a greşit în ceva, e liber să decidă.”
În 13 iunie 2005, ministrul justiţiei a declarat, într-o conferinţă de presă, că se bucură pentru faptul că judecătoarea Andreea Ciucă a fost achitată. “În acest fel se demonstrează încă o dată abuzurile pe care le fac procurorii Parchetului Naţional Anticorupţie şi astfel se mai vede că aceştia nu ştiu să instrumenteze corect dosarele”, a adăugat Monica Macovei. Ulterior, Monica Macovei a răspuns criticilor din presă care au urmat declaraţiei sale în care saluta decizia instanţei în cazul judecătoarei Ciucă: “Păi acuma suntem într-o stare totală de exagerare. Nu mai ai voie să spui nimic. Am fost întrebată la conferinţa de presă, când am şi aflat de această soluţie dealtfel, ce părere am.” În opinia lui Macovei, criticile din presă potrivit cărora declaraţia sa ar fi reprezentat un amestec al politicului în actul de justiţie se datorează “lipsei de înţelegere a ceea ce înseamnă independenţa justiţiei şi a ce putem comenta şi ce nu.” “Ziariştii nu ştiu ce înseamnă independenţa justiţiei. Acuma am ajuns într-un stadiu în care suntem independenţi să nu facem nimic, sau să luăm şpagă ,sau să… în fine, facem orice şi să nu aibă voie nimeni să ne spună. N-are referire ce am spus eu la soluţia faţă de dna Ciucă.”
În 12 iunie 2005, Ministrul Justiţiei, înainte de pronunţarea Curţii Constituţionale în privinţa pachetului de legi privind reforma în justiţie, Monica Macovei declara: “Toate prevederile din legile privind reforma justiţiei sînt constituţionale. O decizie contrară a Curţii Constituţionale nu ar arăta decît că aceasta nu este independentă. O astfel de decizie ne-ar împiedica să facem reformă, iar orice semnal că ne abatem de la reformă va fi sancţionat inclusiv cu posibilitatea activării clauzei de salvgardare”.
După decizia Curţii Constituţionale, în 6 iulie 2005, Monica Macovei declara: “Mă aflu în poziţia ingrată, la nivel de Executiv, să comentez o decizie a Curţii Constituţionale. Dar o fac după ce decizia a fost luată şi anunţată de Curte.
Subordonarea procurorului general faţă de ministrul de Justiţie
Într-un interviu publicat în 20 iulie 2002, Monica Macovei, preşedintele APADOR-CH, declara că “ar trebui să existe o independenţă reală a procurorului general care să nu mai fie supus executivului şi ministrului justiţiei, deci inclusiv guvernului pentru că ministrul justiţiei este membru de partid. Aceasta înseamnă modificarea Legii de organizare judecătorească.”
În 31 mai 2005, CSM-ul a luat, din nou, în discuţie proiectele de lege referitoare la reformarea Justiţiei, proiecte înaintate de ministerul condus de Monica Macovei. Avizul Consiliului Superior al Magistraturii este doar consultativ. Scandalul s-a reluat în momentul în care s-a ajuns la articolul referitor la subordonarea Parchetelor fata de Ministerul Justiţei. Membrii CSM propuseseră ca această subordonare să fie “administrativă”, propunere neînsuşită de minister. Monica Macovei a explicat că nu poate fi folosit termenul de “administrativ”, acesta neavînd un înţeles clar şi fiind în contradicţie cu prevederea Constituţiei. “Anul trecut cînd eraţi la APADOR-CH aveaţi altă viziune”, şi-a reamintit Cristian Deliorga. “Atunci ştiam cît de ineficiente sînt Parchetele şi că nimeni nu răspunde pentru asta, acum pot să schimb acest lucru”, a venit replica ministrului Macovei.
În 20 iunie 2006, un proiect al senatorului UDMR Gyorgy Frunda privind numirea procurorilor-şefi la propunerea CSM şi nu a ministrului Justiţiei a fost susţinut în Camera Deputaţilor de UDMR, PC, PSD şi PRM. Cu toate că, iniţial, legea a fost adoptată pe articole în forma propusă de Frunda, din cauză că la votul final nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru aprobarea unei legi organice, legea a fost declarată respinsă, deputaţii au respins cu 151 de voturi “pentru”, 91 “împotrivă” şi 10 abţineri, proiectul de lege al senatorului Gyorgy Frunda Fiind un proiect de lege organică, pentru care erau necesare 167 de voturi, proiectul a fost respins, deşi a întrunit mai multe voturi favorabile decît negative. În cursul dezbaterilor, senatorul UDMR Gyorgy Frunda a declarat că prin scoaterea procurorului general din subordinea Ministerului Justiţiei se asigura eficientizarea activităţii procurorilor pentru că “ministerul nu-i mai poate şantaja cu revocarea din funcţie dacă rechizitoriul nu este aşa cum vrea ministrul Justiţiei”.
Ca răspuns la proiectul lui Frunda, ministrul Justiţiei, Monica Macovei, a declarat că are impresia că o parte dintre politicieni au interes să oprească reforma justiţiei. Macovei a spus că o eventuală adoptare a acestuia de către Camera „nu este un pas împotriva corupţiei”. Ministrul a ţinut să precizeze că şi în Raportul de evaluare publicat de Comisia Europeană în mai se recomandă să nu se schimbe actuala procedură de numire a procurorului general şi a adjuncţilor acestuia, respectiv de către preşedintele ţării, la propunerea ministrului Justiţiei. De asemenea, Macovei a afirmat că şi comisarul european pentru Justiţie, Franco Frattini, a spus, când a vizitat România, că nu este bine să se schimbe actuala procedură. „Nu schimbi ceva ce merge bine decît dacă ai interes să meargă prost. Se pare că o parte dintre politicieni au interes să oprească DNA”, a declarat ministrul Justiţiei.
În 22 iunie 2005, Monica Macovei a declarat referindu-se la “aşa-zisa neconstituţionalitate a numirii procurorilor generali. Nici aici nu este vorba de nici un fel de încălcare a Constituţiei, modalitatea de numire pe care am propus-o face ca pentru prima oară în istoria de 50 de ani a justiţiei româneşti, procurorii generali să fie responsabili pentru eficienţa instituţiei, şi creează şi asigură o procedură de numire şi revocare cu foarte multă transparenţă şi publicitate.”
Adoptarea unor reglementări importante în regim de urgenţă
În 27 ianuarie 2002, Monica Macovei declara că este foarte nemulţumită de faptul că, în ceea ce priveşte proiectul Legii privind protecţia informaţiilor clasificate, “la dezbaterea în plen se va aplica procedura de urgenţă şi asta împiedică orice consultare cu societatea civilă.”
După ce Monica Macovei a ajuns ministru, principalele reglementări referitoare la reforma în justiţie au fost adoptate în regim de urgenţă. Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru legile privind reforma în justiţie, iar statutul DNA a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă.
Colaborarea cu membrii Guvernului
Într-un interviu publicat pe 1 martie 2006, în Capital, Monica Macovei spunea: “Am un drum pe care merg. Mă critică multă lume, mă antipatizează mulţi. Nu consider că este un blocaj în ceea ce am eu de făcut. Am sprijin în Guvern pentru proiectele cu care merg. Dar sunt şi proiecte de legi unde rezistenţa celor din Guvern este mai mare.” Întrebată dacă sînt oameni pe care vă bazaţi mai mult în Guvern sau sunt toţi la fel, Macovei declara: “N-am avut o opoziţie vădită din partea nimănui”.
Într-un interviu publicat în 25 aprilie 2006 cotidianului „Evenimentul Zilei“, ministrul Justiţiei a afirmat că UDMR s-a opus „constant şi cel mai vehement“ proiectelor de lege promovate de minister. Macovei a precizat că este vorba de opoziţie în interiorul şedinţelor de guvern, făcînd astfel referire directă la vicepremierul Béla Markó. În Parlament, a mai spus Macovei, „rezistenţa la astfel de măsuri pare că se lăţeşte“.
“E din ce în ce mai greu de trecut proiectele de legi care vin de la mine şi care sunt mai puţin prietenoase pentru politicieni. Adică, măsuri anticorupţie”, a declarat, în 3 martie 2006, la Radio Guerrilla, ministrul Justiţiei, Monica Macovei. Ea a dat ca exemplu Legea transparenţei în finanţarea partidelor, la care UDMR se opune “cel mai mult”. Ministrul a spus că, şi anul trecut, când a promovat noile declaraţii de avere, a întâmpinat obstacole, dar că, în acest an, a devenit “tot mai greu”. Întrebată de relaţia cu premierul Călin Popescu Tăriceanu, Macovei a răspuns: “Ne împăcăm bine, în sensul că ne întâlnim la şedinţele de guvern şi cam atât. (…) Am o nemulţumire în general, pentru că merge tot mai greu să adopt proiectele de lege din strategia anticorupţie. I-am cerut premierului să mă ajute, dar, să vedem…. Nu mai cred multe acum, după un an şi ceva. Nu mai cred tot ce se spune”.
Restructurarea Ministerului Justiţiei
Într-un interviu publicat în 13 ianuarie 2005 în Jurnalul naţional, întrebată dacă va limita schema ministerului Monica Macovei răspundea: “Da, intentionez să fac asta. Lucrez acum la o nouă organigramă a ministerului, la un nou regulament de organizare şi funcţionare. El trebuie în primul rînd să aibă în vedere legea CSM, prin care o mare parte din atribuţiile ministerului trec în altă parte.”
În 1 august 2006, Ministrul Justiţiei, Monica Macovei a declarat că nu vrea să renunţe la nici un secretar de stat, considerînd că eliminarea acestor posturi din ministere nu trebuie sa se facă “aritmetic”, ci să se ţină cont de activitatea fiecăruia. Potrivit ministrului Justiţiei, cei trei secretari de stat au o activitate voluminoasă, printre altele ei susţinînd proiectele de legi, modificările legislative propuse şi de alte ministere.
Schimbarea lui Ilie Botoş
În 26 iulie 2005, întrebată de ce nu îl schimbă pe Botoş, deşi a anunţat de mai multe ori că îl va schimba, Monica Macovei a spus: ”Nu cred că am spus asta în mod categoric, Consiliul Superior al Magistraturii a făcut o inspecţie la nivelul Parchetului General pe modul cum este organizat şi condus, s-a finalizat abia zilele acestea, azi am primit raportul de inspecţie, şi atunci s-ar putea să propun şi astfel de măsuri radicale, dar repet, după ce voi evalua şi eu acest raport, dar sunt posibile alte schimbări la vârful conducerii, la vârful Parchetului General”. “Va veni vremea când probabil că vom arăta cu degetul şi la Parchetul General, dar clipa … sper să nu se întâmple asta, sper să-şi facă treaba, dar pe competenţa lor acum, cu parlamentari, vom arăta cu degetul sau vom aplauda, depinde cum o să-şi facă treaba!”
La începutul lunii septembrie 2005, ministrul Justiţiei Monica Macovei a declarat într-un interviu că are probe ce ar putea dovedi implicarea lui Ilie Botoş în acte ilegale. Ulterior, ea a declarat la un post de televiziune că nu va ezita să-l schimbe pe Ilie Botoş, dacă va avea dovezi depline că este implicat în fabricarea de probe împotriva procurorului Flavius Craznic, consilier al ministrului. Monica Macovei a cerut un ragaz pentru a se convinge ca probele sunt indubitabile.
În decembrie 2005, Macovei a declarat, la Radio Mix: “În situaţia în care voi cere demiterea lui Botoş, iar preşedintele Băsescu nu o va semna, fiecare îşi va lua răspunderea. Eu pe a mea şi preşedintele pe-a lui şi gata. Niciunul nu fuge de răspundere”. Ministrul Justiţiei a mai spus că, din punctul ei de vedere, activitatea lui Botoş nu este satisfăcătoare. “Nu sunt foarte mulţumită de activitatea procurorului general. Şi din afara îmi dau seama că nu se vede ca fiind ceva foarte pozitiv activitatea lui”.
În 9 ianuarie 2006, ministrul Justiţiei, Monica Macovei, a declarat ca aşteaptă ca Ilie Botoş să-şi prezinte raportul de activitate pe 2005, iar apoi va decide dacă va cere sau nu schimbarea acestuia din funcţie.
În 11 iulie 2006, referindu-se la procurorul general al României, Ilie Botoş, ministrul Justiţiei a spus ca managmentul acestuia nu este performant. Întrebată unde este propunerea de schimbare a managerului sau a managementului în Parchetul General, Macovei a spus ca “nu a venit încă, dar asta nu înseamnă ca nu o să vină”. “Sunt elemente care mă împiedică în acest moment, dar nu sunt elemente de presiune politică”, a spus ministrul.
În ciuda declaraţiilor, Monica Macovei nu l-a schimbat pe Ilie Botoş. Acesta a demisionat în 22 iulie 2006, ca urmare a fugii lui Omar Hayssam din ţară.
Ascultarea telefoanelor
În 6 iunie 2002, Monica Macovei, preşedintele APADOR-CH, declara că cei cărora le-au fost ascultate telefoanele de către SRI în 1991 trebuie să facă o plîngere împotriva procurorului care a dat respectivul mandat. Mai mult, spunea Macovei, ei pot cere Parchetului General să examineze mandatul pentru a vedea pe baza căror dovezi le-au fost interceptate convorbirile şi le-au fost puse microfoane în casă. Macovei se referea la documentele apărute în presă, potrivit cărora, în 1991, imediat după căderea Guvernului Roman, SRI a interceptat convorbirile telefonice şi a “plantat” microfoane în locuinţele mai multor personalităţi publice şi ale unor oameni din presă.
În 15 decembrie 2003, SRI a făcut precizări în ceea ce priveşte mandatele de ascultare a telefoanelor. SRI refuzase sistematic să pună la dispoziţia APADOR-CH informaţii privind ascultarea telefoanelor. Preşedintele APADOR-CH, Monica Macovei, a catalogat drept o “mişelie” comunicatul SRI. “Constatam că, prin acest comunicat, SRI face publice informaţii pe care nouă ni le-a refuzat sub motivul lezării siguranţei naţionale. Ceea ce dovedeşte că lor nu prea le este clar ce este siguranţa naţională: azi e, mîine nu e, deci nu au un concept clar despre această noţiune. De asemenea, dovedeşte că ei invocă aceasta noţiune în mod aleatoriu şi abuziv atunci cînd le convine sa facă sau sa nu facă ceva”, spune Monica Macovei.
În 14 februarie 2006, la Antena 3, Monica Macovei i-a luat apărarea lui Traian Băsescu, care declarase că un număr mare de telefoane au fost ascultate în 2005. Monica Macovei: “Să nu uităm… în anumite situaţii se impune, se foloseşte în toată lumea”.
În iunie 2006, modificările Codului de procedură penală propuse de Monica Macovei au primit girul parlamentarilor, astfel încît procurorii au voie să intercepteze convorbirile telefonice ale învinuiţilor, fără acordul judecătorilor, timp de 48 de ore, după care reprezentanţii Parchetului au absolută nevoie de acordul judecătorilor pentru continuarea interceptării. Deoarece Parchetele nu au aparatura necesară care să le permită interceptările, ascultarea telefoanelor se va face tot de către SRI, care deţine logistica. Textul de lege prevede că, după interceptarea dispusă de procuror, acesta are la dispoziţie 48 de ore pentru a cere aprobarea ascultării timp de maxim 120 de zile. Ministrul justiţiei, Monica Macovei, dorea ca durata ascultării telefoanelor să fie de 180 de zile, dar a obţinut, cu acordul parlamentarilor, numai 120 de zile.
În 8 iunie 2006, fostul consilier prezidenţial Renate Weber a atacat foarte dur noul Cod de procedura penală. Weber considera inacceptabilă posibilitatea oferită procurorilor de a intercepta corespondenţa electronică şi de a efectua înregistrări telefonice timp de 48 de ore fără un mandat emis de un judecător. Fostul apropiat al lui Băsescu susţine că acest fapt este cu atît mai grav, cu cît Ministerul Justiţiei condus de Macovei a solicitat iniţial ca interceptarea, fără mandatul unui judecător, să se poată produce timp de 72 de ore. Weber a acuzat-o pe Macovei ca legitimează statul poliţienesc şi că în loc să ceara modificarea Legii siguranţei naţionale care permite agenţilor SRI să intercepteze comunicaţiile timp de 48 de ore fără un mandat emis de judecator, Ministerul Justiţiei a mărit sfera persoanelor care pot asculta telefoanele.
Fundaţia pentru o Societate Deschisă, condusaă de Renate Weber, Centrul de Resurse Juridice şi Transparency International-România au acuzat încălcarea gravă a drepturilor omului şi restrîngerea ameninţătoare a democraţiei româneşti, în condiţiile în care amendamentele formulate de ministrul justiţiei Monica Macovei la Codul de procedura penală ar întruni adeziunea parlamentarilor şi ar deveni lege.
Serviciile secrete
În 7 februarie 2002, Monica Macovei (APADOR-CH) critica faptul că SRI nu este controlat judiciar.
În 15 decembrie 2003, Monica Macovei declara: “În ceea ce priveşte procentajul de 2,2% indicat de SRI ca reprezentînd finalitate prin trimitere în judecată a celor interceptaţi, acel comentariu din nota SRI referitor la faptul că trimiterile în judecată, reprezintă un eşec, iar prevenirea, adică cei netrimişi în judecată reprezintă sarcina lor de baza, asta aş denumi-o mişelie! Este ca şi cum ar spune ca m-a urmărit sau că a urmărit pe un anume Popescu şi acesta n-a făcut nici o infracţiune. Iar după ce a constatat ca Popescu n-a făcut nimic, SRI spune că a prevenit. Ceea ce înseamnă ca SRI este total incontrolabil”.
În 14 februarie 2006, Monica Macovei a susţinut pachetul de legi ale siguranţei naţionale propus de Cotroceni, declarînd că este de acord ca ofiţerii de informaţii să efectueze anchete în cazuri de punere în pericol a siguranţei naţionale sau de terorism.
Magistraţii din cauza cărora se pierd procese la CEDO
Într-un interviu publicat în 20 iulie 2002, Monica Macovei, preşedintele APADOR-CH, declara: “Trebuie să se pună în discuţia publică, după ce România a pierdut atîţia bani şi o să mai piardă în cele peste o sută de procese care urmează să se judece pe case naţionalizate, să se pună şi problema unei acţiuni în regres a guvernului împotriva celor vinovaţi de pierderea acestor procese. Trebuie să se pună în discuţie publică cum se vor recupera banii plătiţi de guvern. Ar trebui să se pună problema responsabilităţii şi a faptului că acei magistraţi au încălcat cu rea-credinţă legea română.”
În 10 august 2005, Ministrul Macovei a pledat în faţa CSM pentru “loialitatea, corectitudinea, hotărîrea şi onestitatea” lui Daniel Morar. În 1999, Morar l-a arestat pe Liviu Ciupe, fost director al Regiei de Drumuri şi Poduri Cluj. Acesta a stat 4 luni în închisoare, după care a fost găsit nevinovat şi eliberat. Ciupe a dat în judecată statul român la CEDO şi a cîştigat procesul.
Macovei a susţinut candidatura lui Morar, subliniind că “la momentul arestării lui Ciupe, existau probe şi trebuie să facem distincţie între reaua-credinţă a procurorului din cazul Blaga sau Ciuca şi acest caz”. Monica Macovei a ţinut să discute şi problema “faimosului dosar Ciupe”, spunînd, referindu-se la arestarea dispusă de actualul şef al PNA, că aceasta decizie a fost luată în baza existenţei unor probe de vinovăţie. “Este condamnabil judecătorul care arestează pe cineva cu rea-credinţă. Nu e cazul acestui dosar Ciupe. Soluţia de arestare preventivă a fost examinată şi s-a ajuns la concluzia că existau probe de vinovăţie”, a precizat Monica Macovei. Daniel Morar şi-a început “discursul” cu o prezentare profesională, spunînd că în activitatea sa a avut atît succese, cît şi eşecuri, moment în care ministrul justiţiei, Monica Macovei, a intervenit afirmînd că dacă eşecurile se referă la dosarul “Ciupe” nu se pune problema de un insucces. (vezi Scandaluri – Numirea lui Daniel Morar)
Procurorul Moldovan
În 12 iulie 2005, la emisiunea Întrebările Realităţii, Monica Macovei a declarat că procurorii care au făcut anchetele în cazurile judecătoarelor Blaga şi Ciucă “trebuie anchetaţi ei înşişi pentru comiterea unor infracţiuni, că acestea sunt infracţiuni”. Macovei a declarat că va cere parchetului să facă aceste anchete. În cazul judecătoarei Blaga, procurorul incriminat de Macovei era Ioan Moldovan
În octombrie 2005, Daniel Morar, noul procuror şef al DNA, a demis 11 procurori şefi de servicii teritoriale şi ai unor servicii din structura centrală. Printre cei schimbaţi nu a figurat şi Ioan Moldovan, procurorul şef al Serviciului Teritorial Oradea al DNA, acuzat de Macovei în cazul judecătoarei Blaga. Arestarea lui Blaga a plecat de la problemele penale ale omului de afaceri orădean Radu Pentie, apropiat al PD.
